Rapperul Kanye West, proprietarul unei școli private, nu a citit niciodată o carte: E ca și cum aș mânca varză...

Rapperul Kanye West a spus că nu a citit niciodată o carte, în schimb preferă să vorbească. În episodul de vineri al podcastului „Alo Mind Full” West a spus că este un mare fan al unei „conversații bune”, scrie Business Insider.

„De fapt, nu am citit nicio carte”, a spus West. „A citi este ca și cum aș mânca varză de Bruxelles”, a adăugat West. „Și să vorbești este ca și cum ai lua ravioli de porumb Giorgio Baldi”.

West se referea la un faimos preparat de paste servit la un restaurant din Santa Monica, Giorgi Baldi, pe care el și fosta sa parteneră Kim Kardashian l-au vizitat.

În timpul podcastului, West a spus că citește doar prima și ultima propoziție a mesajelor text lungi. El și-a exprimat, de asemenea, frustrarea față de faptul că trebuie să vorbească engleza corect pentru a fi respectat.

West a vorbit și despre Donda Academy, școala privată pe care a fondat-o și a numit-o după regretata sa mamă. Potrivit site-ului său web, școala oferă școlarizare elevilor din clase primare până la clasa a XII-a și predă arte lingvistice, matematică și știință, împreună cu cursuri de îmbogățire precum „limba mondială, artă vizuală, film, etc.”.

În cadrul podcastului, West a spus că „curriculele standard” trebuie echilibrate cu alte forme de învățare.

Comentariile sale despre lectură și programele școlii sale au venit la o zi după ce Rolling Stone a lansat un raport despre Academia Donda. Postul a vorbit cu două surse, care au spus că nu este clar cine predă la școală și cine își trimite copiii acolo. Familiile sunt rugate să semneze acorduri de confidențialitate, a constatat publicația.

#Kanye West #scoala privata #lectura

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Deși sistemul bancar din Republica Moldova oferă dobânzi competitive, 90% din creditele noi accesate de agenții economici sunt destinate să acopere datoriile anterioare, iar doar 10% reprezintă finanțări noi. Mai mult, valoarea acestora este semnificativ mai mică decât depozitele bancare ale acestora, ceea ce indică o problemă economică profundă.

În cadrul emisiunii „Analize economice cu Veaceslav Ioniță”, expertul în politici economice a explicat că agenții economici au mai multe depozite decât credite, ceea ce este un semnal îngrijorător pentru economia țării. „Acest fenomen nu a mai fost înregistrat vreodată și reflectă o temere profundă a mediului de afaceri față de investiții”, a declarat Ioniță.

Analizând evoluția creditelor accesate, expertul a menționat că, deși volumul acestora a crescut semnificativ în ultimii ani, creditarea reală a fost extrem de scăzută. Astfel, din 2020 până în prezent, agenții economici au luat credite noi de 157,5 miliarde de lei, dar au întors datoriile vechi în valoare de 141,3 miliarde de lei, ceea ce face ca creditarea reală să fie de doar 16,2 miliarde de lei.

În ceea ce privește creditarea netă, Ioniță a subliniat faptul că în 2024, în primele trei trimestre, agenții economici au efectuat depozite bancare de 2,8 miliarde de lei, ceea ce a făcut ca creditarea netă să devină negativă, adică agenții economici au depozitat mai mulți bani în bănci decât au luat sub formă de credite.

„Această tendință de creditare netă negativă a persistat în 12 trimestre consecutive din 2020 până în prezent, ceea ce reflectă o fragilitate a mediului de afaceri și o lipsă de încredere în economia locală”, a adăugat expertul.

Veaceslav Ioniță a subliniat că acest fenomen este un semn clar al unei economii vulnerabile, în care agenții economici nu sunt dispuși să facă investiții, iar acest lucru se reflectă în creditarea netă scăzută și volumul în creștere al depozitelor bancare. În acest context, Ioniță a avansat prognoza că este nevoie de cel puțin zece ani pentru ca economia Moldovei să se restabilească la nivelul înregistrat înainte de criza bancară din 2014.

„În ciuda creșterii creditării, situația nu va începe să se îmbunătățească semnificativ până când creditarea netă nu va deveni pozitivă, ceea ce poate să se întâmple abia în 2025, dar cu o tendință clară de însănătoșire a economiei”, a concluzionat Ioniță.