Boeing plăteşte 200 milioane dolari pentru că a indus în eroare publicul cu privire la siguranţa modelului 737 Max

Boeing şi fostul director general Dennis Muilenburg au acceptat să plătească amenzi mari pentru a soluţiona acuzaţiile Comisiei pentru valori mobiliare şi burse de valori că au indus în eroare publicul cu privire la siguranţa modelului 737 Max, în urma a două accidente în 2018 şi 2019, scrie CNN.

SEC susţine că, în urma prăbuşirii în octombrie 2018 a unui avion Lion Air 737 Max, în urma căreia au murit 189 de persoane, Boeing şi Muilenburg ştiau că o parte a sistemului de control al zborului avionului reprezenta o problemă de siguranţă continuă, dar au spus publicului că 737 Max era sigur pentru zbor. După un accident fatal al 737 Max din 10 martie 2019, SEC susţine că Boeing şi Muilenburg au indus în eroare publicul cu bună ştiinţă cu privire la „derapaje” şi „lacune” în procesul de certificare a acelui sistem de control al zborului.

„În vremuri de criză şi tragedie, este deosebit de important ca societăţile publice şi directorii să furnizeze informaţii complete, corecte şi veridice pieţelor”, a declarat preşedintele SEC, Gary Gensler, într-o declaraţie. „Compania Boeing şi fostul său director general, Dennis Muilenburg, nu au respectat această obligaţie de bază. Aceştia au indus în eroare investitorii prin oferirea de asigurări cu privire la siguranţa modelului 737 MAX, deşi cunoşteau existenţa unor probleme grave de siguranţă.”

Într-o declaraţie, Boeing a precizat că înţelegerea „rezolvă pe deplin ancheta SEC, dezvăluită anterior, în chestiuni legate de accidentele 737 MAX”.

„Înţelegerea de astăzi face parte din efortul mai amplu al companiei de a rezolva în mod responsabil problemele juridice restante legate de accidentele 737 MAX într-un mod care să servească interesele acţionarilor, angajaţilor şi altor părţi interesate”, a declarat Boeing.

Compania şi Muilenburg au fost de acord să soluţioneze acuzaţiile de încălcare a prevederilor antifraudă ale legilor americane privind valorile mobiliare, dar nu au recunoscut sau negat acuzaţiile SEC. Boeing a fost de acord să plătească o despăgubire de 200 de milioane de dolari, iar Muilenburg a fost de acord să plătească 1 milion de dolari.

„Boeing şi Muilenburg au pus profitul mai presus de oameni, inducând în eroare investitorii cu privire la siguranţa modelului 737 Max, totul într-un efort de a reabilita imaginea Boeing după două accidente tragice care au dus la pierderea a 346 de vieţi şi la o durere incalculabilă pentru atât de multe familii”, a declarat Gurbir Grewal, directorul Diviziei de aplicare a legii a SEC, într-o declaraţie.

Muilenburg a pierdut postul de conducere la Boeing în decembrie 2019. Dar a plecat cu opţiuni de acţiuni şi alte active în valoare de aproximativ 80 de milioane de dolari la acel moment – deşi acţiunile Boeing au pierdut mai mult de jumătate din valoarea lor de atunci. Nu se ştie ce a făcut Muilenburg cu acţiunile şi opţiunile sale Boeing după plecarea sa.

Deşi 200 de milioane de dolari poate părea o amendă substanţială pentru o companie, aceasta reprezintă o mică parte din pierderile deja provocate de cele două accidente fatale care au ucis în total 346 de persoane şi au dus la imobilizarea la sol timp de 20 de luni a celui mai bine vândut avion al Boeing.

Boeing a dezvăluit deja că firma a suferit o lovitură de 21 de miliarde de dolari în profitul său final din cauza pierderii veniturilor din vânzări şi a creşterii costurilor – şi asta nu include potenţiala răspundere juridică faţă de familiile victimelor. Prin urmare, amenda de 200 de milioane de dolari reprezintă mai puţin de 1% din pierderile declarate anterior.

Investitorii au pierdut chiar mai mult: Capitalizarea bursieră a Boeing s-a prăbuşit cu aproximativ 58%, sau 115 miliarde de dolari, de la prima prăbuşire a unui 737 Max la scurt timp după decolarea din Indonezia, în octombrie 2018. În timp ce aproximativ 100 de miliarde de dolari din această sumă a avut loc în perioada pandemiei care a afectat cererea de zboruri şi achiziţiile de aeronave, imobilizarea prelungită a Max a deschis uşa pentru companiile aeriene să anuleze sute de comenzi pentru avioane fără penalizări.

#amenda #companie #Boeing

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Marea Britanie se confruntă cu o criză de sănătate publică ce o transformă în „bolnavul lumii bogate”, din cauza numărului în creştere de persoane care mor din cauza drogurilor, sinuciderilor şi violenţei, arată un nou studiu.

Rata mortalităţii în rândul persoanelor sub 50 de ani din Regatul Unit s-a înrăutăţit semnificativ în comparaţie cu alte ţări dezvoltate. Deşi decesele cauzate de cancer şi boli de inimă au scăzut, cele provocate de leziuni, accidente şi otrăviri au crescut alarmant, în special cele legate de consumul de droguri ilegale, arată The Guardian.

Situaţia este deosebit de gravă pentru persoanele între 25 şi 49 de ani. Între 1990 şi 2023, decesele în această categorie de vârstă au crescut cu 46% în rândul femeilor şi cu 31% în rândul bărbaţilor. În contrast, mortalitatea a scăzut în 19 dintre celelalte 21 de ţări analizate, doar SUA şi Canada înregistrând creşteri similare.

Cifrele sunt alarmante: rata deceselor cauzate de droguri în Marea Britanie este de trei ori mai mare decât media celorlalte ţări studiate, atât pentru bărbaţi, cât şi pentru femei. Datele Oficiului Naţional de Statistică arată că 5.448 de persoane au murit din cauza intoxicaţiei cu droguri în Anglia şi Ţara Galilor în 2023 – cu 11% mai mult decât în anul precedent şi cel mai mare număr de la începutul măsurătorilor în 1993.

Jennifer Dixon, directorul executiv al Health Foundation, avertizează: „Marea Britanie devine bolnavul lumii bogate, în special pentru persoanele în vârstă de muncă. În timp ce alte ţări au avansat, noi am stagnat şi, în unele domenii, am rămas cu mult în urmă”.

Profesorul David Leon, care a condus cercetarea, subliniază gravitatea situaţiei: „Este şocant, deoarece majoritatea deceselor între 25 şi 49 de ani sunt, în principiu, evitabile”.

Printre factorii care contribuie la această criză se numără politicile de austeritate aplicate după 2010, precum şi stilul de viaţă nesănătos: fumatul, consumul excesiv de alcool şi alimentaţia dezechilibrată.

Organizaţiile care luptă împotriva consumului de droguri solicită guvernului să faciliteze accesul la naloxonă, un antidot de urgenţă pentru supradozele de heroină şi alte droguri, şi să îmbunătăţească accesul la tratamente pentru dependenţă.