Kievul și Bucureștiul demolează șantajul energetic al lui Putin în adresa Republicii Moldova

Ucraina va livra mai multă energie electrică în cazul stopării livrărilor de curemt de către centrala Cuciurgan din Transnistria.

„Acest lucru este indiscutabil. Pentru noi este o chestiune de principiu. Este o chestiune ce ține de atitudinea noastră umană, absolut binevoitoare față de partenerii și față de vecinii noștri”, a declarat Mihail Podoleak, consilierul președintelui Ucrainei, în cadrul emisiunii „În Profunzime” de la ProTV.

În prezent, Republica Moldova achiziționează 70% din necesarul de curent de la Centrala de la Cuciurgan la un preț de 59,9 USD per MWh, iar 30% din necesarul din energia electrică din Ucraina la un preț de 77 USD pentru un MWh.

În ceea ce privește aprovizionarea cu gaze naturale, Republica Moldova are stocate și 35 de milioane de metri cubi în România, cantitate ce ar ajunge pentru aproximativ 10 zile. Gazele pot fi transportate prin conducta Iași-Ungheni-Chișinău care deja funcționează din 2021.

Ministrul Infrastructurii, Andrei Spînu a precizat că în cazul în care Gazprom sistează livrările de metan, Transnistria va trebui să cumpere gaz la prețul de piață cu plata în avans

Republica Moldova este dependentă 100% de furnizorul rus de gaze Gazprom. Pentru luna septembrie prețul de achiziție este de 1882 USD pentru mia de metri cubi, iar tariful pentru consumatorii casnici a fost majorat cu 27,2%, la 29,26 lei pentru metrul cub.

#gaz #Energie #București #Kiev

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Republica Moldova rămâne una dintre puținele țări din lume unde banii trimiși de cetățenii plecați la muncă peste hotare au o pondere uriașă în economie. Potrivit studiului „100 cele mai presante probleme ale Republicii Moldova” realizat de IDIS „Viitorul”, numărul moldovenilor care lucrează în străinătate îl depășește pe cel al angajaților oficiali din țară, iar remitențele continuă să fie un pilon al Produsului Intern Brut (PIB).

În ultimii 15 ani, sumele trimise de diaspora au depășit valoarea totală a salariilor plătite în interiorul țării, iar timp de un deceniu, ele au fost chiar mai mari decât veniturile obținute din exporturi. Datele Băncii Naționale arată că transferurile nete de valută au însumat 1,74 miliarde USD în 2022, 1,62 miliarde USD în 2023 și 1,60 miliarde USD în primele nouă luni din 2024.

Totuși, experții IDIS subliniază că cifrele oficiale nu reflectă volumul real al banilor trimiși acasă. Mulți moldoveni preferă metode alternative — aduc bani personal, trimit prin rude sau utilizează carduri emise în străinătate, dar folosite în Republica Moldova. Un indicator mai realist îl reprezintă vânzările nete de valută realizate de persoanele fizice, care includ toată valuta schimbată în țară, indiferent de cum a fost adusă.

Astfel, potrivit BNM, vânzările nete de valută s-au ridicat la 2,47 miliarde USD în 2022, 2,85 miliarde USD în 2023 și 3,10 miliarde USD la sfârșitul trimestrului III din 2024 – cu aproximativ 1,5 miliarde USD mai mult decât transferurile oficiale, ceea ce confirmă că o parte considerabilă a remitențelor circulă pe canale informale.

În ansamblu, volumul total al remitențelor a crescut spectaculos de la 153 milioane USD în anul 2000 la peste 2,8 miliarde USD în 2023, iar sumele cumulate din ultimele două decenii însumează zeci de miliarde de dolari – echivalentul mai multor bugete anuale ale Republicii Moldova.

Raportul IDIS arată totuși o scădere a contribuției diasporei la Bugetul Public Național (BPN). Dacă între 2010–2014 remitențele reprezentau 22,1% din BPN (37,6 miliarde lei), în perioada 2015–2019 ponderea a coborât la 16,6% (43,8 miliarde lei), iar între 2020–2024 a ajuns la 13,4% (58,7 miliarde lei). Chiar și așa, un leu din șapte din bugetul statului provine indirect din contribuțiile diasporei, sub formă de taxe și impozite plătite din consumul alimentat de remitențe.