Zeci de mii de panouri fotovoltaice stau nefolosite în depozitele din Europa

27 Sept. 2022, 15:00
 // Categoria: Actual // Autor:  MD Bani
27 Sept. 2022, 15:00 // Actual //  MD Bani

Zeci de mii de panouri fotovoltaice stau nefolosite în depozitele din Europa, în perioada în care continentul se confruntă cu o criză energetică fără precedent. Panourile rămân a fi neutilizat pentru că nu sunt suficienți ingineri care să le instaleze rapid pentru a ţine pasul cu cererea, informează Bloomberg.

„Panourile fotovoltaice sunt o infrastructură, nu poţi să pocneşti din degete şi să pui la punct infrastructura”, spune Jenny Chase, analist la BloombergNEF. Firmele care se ocupă de panouri fotovoltaice „încep să îşi dea seama că nu le instalează atât de rapid pe cât le achiziţionează”, adaugă analistul.

Aceste comenzi restante încep să se vadă în cifrele de export ale celui mai mare producător mondial de panouri fotovoltaice. Vânzările Chinei spre Europa s-au cifrat la 14,2 miliarde de dolari în perioada ianuarie-iulie, sau 54 de gigawaţi, potrivit BloombergNEF. Este vorba despre o capacitate de producţie suficientă pentru a alimenta cu electricitate peste 16 milioane de gospodării din Germania şi peste capacităţile de 41 de gigawaţi prognozate de analiştii BNEF că vor fi instalate în Europa pe ansamblul acestui an.

Chiar şi aşa Europa urmează să instaleze în 2022 capacităţi record de producţie a energiei fotovoltaice, însă cifrele ar putea fi mult mai mari dacă toţi cei care cer panouri ar putea să le obţină, susţine Dries Acke, director la grupul de lobby Solar Power Europe.

„Cei care instalează panouri fotovoltaice din multe ţări au agenda completă pentru următoarele săptămâni şi luni”, spune Dries Acke. Potrivit acestuia, în cazul Belgiei şi Germaniei, panourile fotovoltaice comandate acum ar putea să fie instalate abia în luna martie a anului următor.

Problema este că instalarea panourilor fotovoltaice pe acoperiş este o sarcină cu un consum intensiv de forţă de muncă.

Unul dintre cei mai mari instalatori de panouri fotovoltaice pe acoperiş din Spania, firma Holaluz-Clidom SA, a decis să înfiinţeze o academie pentru a pregăti muncitori şi a-şi rezolva astfel deficitul de forță de muncă. În urmă cu un an, era nevoie de 180 de zile pentru a instala un sistem de panouri fotovoltaice pe acoperiş, însă acum compania a redus intervalul la 45 de zile, spune directorul general Carlota Pi Amoros.

„Există o cerere nebunească pentru panouri fotovoltaice în Spania. A venit toamna şi ne asigurăm clienţii că vor avea panourile instalate până la iarnă. Acesta este un argument de vânzare foarte puternic”, a spus Carlota Pi Amoros.

Deficitul de forță de muncă este principalul obstacol care stă în calea industriei solare din Europa în acest moment. Însă acumularea de panouri fotovoltaice în portul Rotterdam, cel mai mare din Europa, are legătură şi cu problemele de logistică.

10 Nov. 2026, 17:02
 // Categoria: Bănci şi Finanţe // Autor:  Ursu Victor
10 Nov. 2026, 17:02 // Bănci şi Finanţe //  Ursu Victor

În timp ce unii bugetari au salarii de bază de aproximativ 2.500 de lei, alții ajung la 65.000 de lei, adică de 26 de ori mai mult. Discrepanțele sunt recunoscute chiar de Ministerul Finanțelor în nota de fundamentare a proiectului privind reforma sistemului unitar de salarizare, care urmează să fie implementată din  anul 2027.

Potrivit documentului, cele mai mici salarii de bază sunt înregistrate în rândul personalului tehnic și auxiliar, unde remunerația poate porni de la aproximativ 2.500 de lei. La polul opus se află funcțiile de conducere din domeniul justiției, pentru care salariile de bază pot ajunge la circa 65.000 de lei lunar.

Astfel, raportul efectiv dintre salariile de bază extreme ajunge la 1 la 26, mult peste raportul de 1 la 15 prevăzut de actualul cadru normativ. Ministerul Finanțelor consideră că această situație reflectă dezechilibrele acumulate în sistemul de remunerare a angajaților bugetari.

Mai mult, aproximativ 44.651 de angajați ai statului, echivalentul a 19,7% din totalul personalului bugetar, au nevoie de plăți compensatorii pentru ca remunerația lor să atingă salariul minim garantat de 6.300 de lei, stabilit pentru anul 2026.

Cu alte cuvinte, aproape fiecare al cincilea bugetar are un salariu calculat sub pragul minim și depinde de suplimentele acordate de stat pentru a ajunge la nivelul legal.

Documentul scoate la iveală și diferențe în privința sporurilor salariale. În anumite domenii, acestea ajung până la 120% din salariul de bază. Potrivit Ministerului Finanțelor, sporurile specifice variază de la 10% în învățământ, cercetare, cultură și asistență socială, până la 75% pentru personalul medical, 90% în cadrul Serviciului Fiscal de Stat și Serviciului Vamal, 100% în aviația civilă și chiar 120% în domenii precum securitatea cibernetică și combaterea terorismului.

Autorii proiectului susțin că proliferarea acestor sporuri a fragmentat sistemul de salarizare și a contribuit la apariția unor inechități între angajații care exercită funcții cu responsabilități comparabile.

Pentru a corecta dezechilibrele, Ministerul Finanțelor propune reducerea raportului de compresie salarială la 1 la 10,5, recalibrarea grilelor de salarizare și creșterea ponderii salariului de bază în venitul total al angajaților.

Reforma ar urma să reducă inclusiv dependența de plățile compensatorii. Potrivit estimărilor, ponderea posturilor care necesită completări până la salariul minim ar urma să scadă de la 19,7% în 2026 la 14,1% în 2027.

În același timp, compensația medie lunară pentru un post ar urma să se reducă de la 1.183 de lei la 450 de lei, pe măsură ce salariile de bază vor fi ajustate.

Ministerul Finanțelor estimează că reforma va afecta sistemul de remunerare a aproximativ 227 de mii de angajați din sectorul bugetar și va fi implementată etapizat în perioada 2027–2032.