Disperare în armata rusă: au vrut să recruteze din tabăra inamică. Iarnă îi găseşte dezbrăcaţi pe oamenii Moscovei

„Băieţi, luptaţi bine”

Şeful de stat major al Azov, Bogdan Krotevich, a spus că armata rusă a invitat trupele batalionului să se alăture cauzei Moscovei, promiţând „distrugerea Occidentului şi a Statelor Unite”.

Krotevich a subliniat că membrii batalionului erau priviţi favorabil în armata rusă pentru calităţile lor militare. „Băieţi, luptaţi bine”, le-au spus trupele ruse, îşi aminteşte reprezentantul Batalionului Azov, vorbind cu agenţia ucraineană UNIAN. Trupele au refuzat însă să se alăture armatei ruse, pentru că „Ucraina este patria lor” şi singurul scop este „de a lupta împotriva oricui le atacă ţara, fie că este vorba despre Rusia sau orice altă naţiune”:

Rusia a vrut să cumpere 200.000 de veste antiglonţ, dar Turcia a refuzat-o

Ministrul ucrainean al Apărării, Oleksii Reznikov, spune că Rusia a încercat să comande 200.000 de veste antiglonţ şi 500.000 de seturi de îmbrăcăminte de iarnă, dar Turcia a refuzat, scrie Ukrainska Pravda.

„Avem informaţii exacte din Turcia de la partenerii noştri că ruşii au încercat să comande 200.000 de veste antiglonţ şi 500.000 de seturi de îmbrăcăminte de iarnă prin ţări terţe. Asta înseamnă că au o problemă cu asta. Apropo, partenerii lor turci au refuzat”, a spus Reznikov, adăugând că, în opinia sa, eşecul aşa-numitei operaţiuni militare speciale va duce la schimbarea regimului în Rusia.

Deși sistemul bancar din Republica Moldova oferă dobânzi competitive, 90% din creditele noi accesate de agenții economici sunt destinate să acopere datoriile anterioare, iar doar 10% reprezintă finanțări noi. Mai mult, valoarea acestora este semnificativ mai mică decât depozitele bancare ale acestora, ceea ce indică o problemă economică profundă.

În cadrul emisiunii „Analize economice cu Veaceslav Ioniță”, expertul în politici economice a explicat că agenții economici au mai multe depozite decât credite, ceea ce este un semnal îngrijorător pentru economia țării. „Acest fenomen nu a mai fost înregistrat vreodată și reflectă o temere profundă a mediului de afaceri față de investiții”, a declarat Ioniță.

Analizând evoluția creditelor accesate, expertul a menționat că, deși volumul acestora a crescut semnificativ în ultimii ani, creditarea reală a fost extrem de scăzută. Astfel, din 2020 până în prezent, agenții economici au luat credite noi de 157,5 miliarde de lei, dar au întors datoriile vechi în valoare de 141,3 miliarde de lei, ceea ce face ca creditarea reală să fie de doar 16,2 miliarde de lei.

În ceea ce privește creditarea netă, Ioniță a subliniat faptul că în 2024, în primele trei trimestre, agenții economici au efectuat depozite bancare de 2,8 miliarde de lei, ceea ce a făcut ca creditarea netă să devină negativă, adică agenții economici au depozitat mai mulți bani în bănci decât au luat sub formă de credite.

„Această tendință de creditare netă negativă a persistat în 12 trimestre consecutive din 2020 până în prezent, ceea ce reflectă o fragilitate a mediului de afaceri și o lipsă de încredere în economia locală”, a adăugat expertul.

Veaceslav Ioniță a subliniat că acest fenomen este un semn clar al unei economii vulnerabile, în care agenții economici nu sunt dispuși să facă investiții, iar acest lucru se reflectă în creditarea netă scăzută și volumul în creștere al depozitelor bancare. În acest context, Ioniță a avansat prognoza că este nevoie de cel puțin zece ani pentru ca economia Moldovei să se restabilească la nivelul înregistrat înainte de criza bancară din 2014.

„În ciuda creșterii creditării, situația nu va începe să se îmbunătățească semnificativ până când creditarea netă nu va deveni pozitivă, ceea ce poate să se întâmple abia în 2025, dar cu o tendință clară de însănătoșire a economiei”, a concluzionat Ioniță.