Un investitor care a depistat bluff-ul lui Musk de a nu mai cumpăra Twitter a obţinut 250 mln dolari. Vezi cum

06 Oct. 2022, 15:08
 // Categoria: Au Bani // Autor:  MD Bani
06 Oct. 2022, 15:08 // Au Bani //  MD Bani

Carl Icahn, un investitor din Statele Unite cu o avere de peste 20 de miliarde de dolari, a obţinut un profit de aproape 250 de milioane de dolari după ce a depistat bluff-ul lui Elon Musk de a nu mai cumpăra reţeaua de socializare Twitter, scrie Business Insider.

În ultimele luni, miliardarul, care deţine holdingul Icahn Enterprises, a cumpărat acţiuni Twitter de aproximativ 500 de milioane de dolari. Potrivit The Wall Street Journal, tranzacţiile au fost realizate la circa 35 de dolari per unitate, Icahn cumpărând aproape 14 milioane din acţiunile companiei, adică 2% din total.

În aprilie, Elon Musk, CEO-ul Tesla şi SpaceX, a anunţat că va cumpăra Twitter pentru 54,2 dolari per unitate. Acţiunile au crescut ulterior până aproape de preţul înaintat de miliardar.

Totuşi, Musk a încercat să pună capăt tranzacţiei de-a lungul ultimelor săptămâni, intentând un proces împotriva reţelei sociale şi declanşând un nou val de scăderi pentru acţiunile Twitter. Drept rezultat, Icahn a putut să încheie achiziţiile la un preţ redus, cu mult sub cel oferit de şeful Tesla.

Acţiunile Twitter au urcat miercuri cu 22% la 52 de dolari, după ce Musk a anunţat că este dispus să cumpere compania la preţul propus în primăvară. Astfel, participaţia lui Icahn – presupunând că nu a vândut nimic în ultimul timp – valorează circa 750 de milioane de dolari, adică o creştere de 50% în doar câteva luni.

Icahn a cumpărat acţiunile deoarece se îndoia că Musk va intenta un proces pe care, cel mai probabil, îl va pierde, notează WSJ. Investitorul credea, de altfel, că valoarea justă a acţiunilor Twitter este de aproape 35 de dolari per unitate, potenţialul de scădere fiind astfel limitat.

„A fost oarecum oportunist. Este evident că (Musk – n.r.) îşi doreşte platforma şi, în opinia mea, şi-o poate permite fără probleme”, spune Icahn, citat de Financial Times.

Inclusiv companiile de investiţii DE Shaw şi Third Point şi-au îndreptat atenţia asupra acţiunilor Twitter în ultimele săptămâni, încercând astfel să beneficieze de iniţiativa lui Musk de a cumpăra societatea.

Printre cele mai profitabile investiţii realizate de Icahn se numără Netflix şi Apple, însă investitorul a pierdut şansa de a obţine un câştig de 40 de miliarde de dolari după ce şi-a vândut deţinerile în urmă cu câţiva ani.

Potrivit Bloomberg Billionaires Index, Carl Icahn are o avere netă de 23,6 miliarde de dolari.

04 Nov. 2026, 16:10
 // Categoria: Bănci şi Finanţe // Autor:  Ursu Victor
04 Nov. 2026, 16:10 // Bănci şi Finanţe //  Ursu Victor

Negocierile Republicii Moldova cu Fondul Monetar Internațional (FMI) pentru un nou program de cooperare economică au intrat în impas, deși autoritățile de la Chișinău au ajuns încă în luna mai la un acord preliminar cu experții instituției, se arată în constatarea Raportului Comisiei Europene privind Republica Moldova pentru anul 2026.

Potrivit documentului, Guvernul Republicii Moldova a solicitat în ianuarie 2026 inițierea unui nou program cu FMI, bazat pe Instrumentul de Coordonare a Politicilor (Policy Coordination Instrument – PCI), cu o durată de trei ani. Spre deosebire de programele tradiționale ale Fondului, acest mecanism nu presupune acordarea directă de împrumuturi, ci monitorizarea politicilor economice și susținerea reformelor structurale.

Comisia Europeană constată însă că, deși în luna mai a fost obținut un acord la nivelul experților, procesul nu a avansat conform așteptărilor.

„Discuțiile privind un program FMI pe trei ani, fără finanțare, sunt în desfășurare, dar au stagnat după încheierea unui acord la nivel de experți în mai 2026”, se menționează în raportul Comisiei Europene.

Bruxelles-ul nu precizează motivele blocajului și nici condițiile care ar trebui îndeplinite pentru finalizarea negocierilor. Totuși, documentul subliniază că menținerea unei cooperări strânse cu FMI este importantă pentru credibilitatea politicilor macroeconomice și fiscale ale Republicii Moldova, dar și pentru transmiterea unui semnal de încredere investitorilor și partenerilor internaționali.

Constatarea Comisiei Europene apare în contextul în care autoritățile moldovenești discută posibilitatea negocierii unui nou program cu FMI care să includă și finanțare.

Recent, președintele Comisiei parlamentare economie, buget și finanțe, Marcel Spatari, a declarat în cadrul emisiunii „Vocile Puterii” de la Exclusiv TV că un asemenea acord ar putea fi negociat în anul 2027, însă Guvernul nu a confirmat deocamdată intenția de a solicita un program de împrumuturi.

„Dacă este să fie un astfel de program, atunci el ar putea fi negociat anul viitor, dar Guvernul încă nu a confirmat intenția de a negocia un astfel de program cu Fondul Monetar Internațional”, a declarat Spatari.

Potrivit deputatului, un eventual acord de finanțare cu FMI ar putea reprezenta o soluție pentru reducerea costurilor datoriei publice, în condițiile în care o parte din deficitul bugetar este acoperită prin emiterea valorilor mobiliare de stat, care presupun dobânzi ridicate.

„Un eventual program de finanțare cu Fondul Monetar Internațional cred că ar fi o soluție pentru a reduce din costul datoriei pe termen lung”, a explicat președintele comisiei parlamentare.

Raportul Comisiei Europene confirmă, de altfel, că Republica Moldova se confruntă cu deficite bugetare persistente și cu o creștere a datoriei publice. La sfârșitul anului 2025, datoria statului ajunsese la 39,2% din PIB, iar pentru 2026 deficitul bugetar a fost revizuit de la 5,7% la 6% din PIB.

Experții europeni atrag atenția și asupra dependenței de finanțarea externă concesională și de împrumuturile interne pe termen scurt, care devin tot mai costisitoare în contextul creșterii dobânzilor.

Ultimul program de finanțare al Republicii Moldova cu FMI, aprobat în decembrie 2021, a expirat în octombrie 2025, fără finalizarea ultimelor două evaluări. În consecință, Republica Moldova nu a mai beneficiat de ultima tranșă de aproximativ 170 de milioane de dolari.

Între timp, Uniunea Europeană a devenit una dintre principalele surse de finanțare a reformelor și investițiilor din Republica Moldova. Potrivit raportului, Chișinăul a primit în martie și octombrie 2026 două tranșe regulate în cadrul Mecanismului de Reformă și Creștere, în valoare de 189 de milioane și, respectiv, 157 de milioane de euro, după realizarea a 44 de măsuri de reformă.