Un investitor care a depistat bluff-ul lui Musk de a nu mai cumpăra Twitter a obţinut 250 mln dolari. Vezi cum

Carl Icahn, un investitor din Statele Unite cu o avere de peste 20 de miliarde de dolari, a obţinut un profit de aproape 250 de milioane de dolari după ce a depistat bluff-ul lui Elon Musk de a nu mai cumpăra reţeaua de socializare Twitter, scrie Business Insider.

În ultimele luni, miliardarul, care deţine holdingul Icahn Enterprises, a cumpărat acţiuni Twitter de aproximativ 500 de milioane de dolari. Potrivit The Wall Street Journal, tranzacţiile au fost realizate la circa 35 de dolari per unitate, Icahn cumpărând aproape 14 milioane din acţiunile companiei, adică 2% din total.

În aprilie, Elon Musk, CEO-ul Tesla şi SpaceX, a anunţat că va cumpăra Twitter pentru 54,2 dolari per unitate. Acţiunile au crescut ulterior până aproape de preţul înaintat de miliardar.

Totuşi, Musk a încercat să pună capăt tranzacţiei de-a lungul ultimelor săptămâni, intentând un proces împotriva reţelei sociale şi declanşând un nou val de scăderi pentru acţiunile Twitter. Drept rezultat, Icahn a putut să încheie achiziţiile la un preţ redus, cu mult sub cel oferit de şeful Tesla.

Acţiunile Twitter au urcat miercuri cu 22% la 52 de dolari, după ce Musk a anunţat că este dispus să cumpere compania la preţul propus în primăvară. Astfel, participaţia lui Icahn – presupunând că nu a vândut nimic în ultimul timp – valorează circa 750 de milioane de dolari, adică o creştere de 50% în doar câteva luni.

Icahn a cumpărat acţiunile deoarece se îndoia că Musk va intenta un proces pe care, cel mai probabil, îl va pierde, notează WSJ. Investitorul credea, de altfel, că valoarea justă a acţiunilor Twitter este de aproape 35 de dolari per unitate, potenţialul de scădere fiind astfel limitat.

„A fost oarecum oportunist. Este evident că (Musk – n.r.) îşi doreşte platforma şi, în opinia mea, şi-o poate permite fără probleme”, spune Icahn, citat de Financial Times.

Inclusiv companiile de investiţii DE Shaw şi Third Point şi-au îndreptat atenţia asupra acţiunilor Twitter în ultimele săptămâni, încercând astfel să beneficieze de iniţiativa lui Musk de a cumpăra societatea.

Printre cele mai profitabile investiţii realizate de Icahn se numără Netflix şi Apple, însă investitorul a pierdut şansa de a obţine un câştig de 40 de miliarde de dolari după ce şi-a vândut deţinerile în urmă cu câţiva ani.

Potrivit Bloomberg Billionaires Index, Carl Icahn are o avere netă de 23,6 miliarde de dolari.

#investitor #actiuni #Elon Musk #Twitter

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Guvernarea a amânat intrarea în vigoare a noilor reguli privind cetățenia, oferind un răgaz celor care nu au reușit să-și perfecteze actele până la 18 ani. Totuși, prevederea-cheie a fost păstrată: certificatul de naștere nu va constitui dovadă a cetățeniei la majorat, ceea ce menține riscul ca unii tineri să se confrunte în continuare cu blocaje la obținerea buletinului.

Astfel, tinerii care nu și-au perfectat actele de identitate până la 18 ani ar putea beneficia de un moratoriu timp de doi ani. Partidul „Acțiune și Solidaritate” a înregistrat un proiect în Parlament, în care stipulează că persoanele respective nu vor fi supuse procedurii de recunoaștere a cetățeniei până pe 1 ianuarie 2028, scrie REALITATEA.MD.

Dacă vor fi adoptate, reglementările vor viza persoanele născute după 27 august 1991. La data nașterii, cel puțin unul dintre părinți era cetățean moldovean, nu a săvârșit crime de război, militare sau împotriva umanității, nu a fost implicată în activitate teroristă, nu desfășoară activitate care periclitează securitatea statului și nu a fost inclusă în categoria persoanelor în privința cărora au fost aplicate măsuri restrictive internaționale la care Republica Moldova s-a aliniat sau care au fost aplicate de Republica Moldova.

De asemenea, prevederile propuse stabilesc că nu se va cere dovada cunoașterii limbii române pentru persoanele născute și domiciliate permanent pe teritoriul Republicii Moldova, care acestea vor recunoașterea cetățeniei și se încadrează în condițiile legale pentru a fi recunoscute drept apatrizi. Ar putea fi scutiți de examene și solicitanții care au cel puțin unul dintre părinți cetățean moldovean, la data nașterii.

„Pentru persoanele care nu și-au formalizat cetățenia prin obținerea actelor de identitate și, respectiv, nu pot face dovada cetățeniei pentru că au ignorat această oportunitate, autoritățile au obligația de a facilita exercitarea dreptului, dar statul nu poate impune cetățenia fără manifestarea de voință a individului”, precizează autorii proiectului de modificare a legii.

Articolele din noua lege a cetățeniei au ajuns subiect de scandal, după ce deputații Vasile Costiuc și Sergiu Stefanco au relatat despre un tânăr de 20 de ani, care a devenit apatrid pentru că nu și-a perfectat până la majorat buletinul de identitate. Bărbatul este născut în Republica Moldova, are părinți moldoveni și certificat de naștere valid.

Legea prevede că dovada cetățeniei poate fi făcută prin certificat de naștere doar în cazul minorilor. Pe de altă parte, nu este menționat că dacă persoana nu și-a perfectat buletinul de identitate, acesteia îi poate fi retrasă cetățenia.

Reglementările mai stabilesc că persoana care are cel puțin unul dintre părinți moldoveni devine cetățean al țării noastre în momentul nașterii. Conform Constituției statutul nu îi poate fi retras în mod arbitrar.

După izbucnirea scandalului, „Partidul Nostru” și „Democrația Acasă” au anunțat înregistrarea proiectelor privind modificarea reglementărilor. PAS a invocat problema în aplicarea legii, nu în prevederile aprobate.

Șeful Agenției Servicii Publice, Mircea Eșanu, susținea că în Moldova sunt circa 26.000 de persoane care nu au perfectate acte de identitate. Conform oficialului, peste 80% dintre cererile de obținere a cetățeniei Republicii Moldova sunt depuse de persoane din regiunea transnistreană, Rusia și Ucraina.
Eșanu a pasat responsabilitatea pentru scandalul privind legea cetățeniei pe guvernare, menționând că modificările la lege, adoptate în 2025, de fapt au impus mecanisme suplimentare de stabilire a identității.