Așa vor face față frigului! Britanicii au început să-şi facă stocuri de haine groase

Cumpărătorii din Marea Britanie au început să îşi facă stocuri de haine groase, mănuşi şi halate. În acest mod ei speră să facă faţă frigului la iarnă, în condiţiile în care vor încerca să evite să umble la termostat pentru a face economii la factură, transmite Reuters.

Vânzările de pături cu glugă, salopete dintr-o bucată, izmene, halate şi papuci de casă au explodat în ultimele săptămâni, potrivit John Lewis, cel mai mare lanţ de magazine universale din Marea Britanie.

Facturile la energie au crescut foarte mult în acest an iar în paralel consumatorii se confruntă cu o inflaţie accelerată la toate bunurile, inclusiv la alimente, în timp ce ratele la creditele ipotecare au început să crească şi ele, ceea ce a modificat semnificativ costul vieţii.

În acest context, economisirea câtorva lire prin folosirea unor haine mai groase în loc să umble la termostat a devenit o opţiune atractivă iar lanţul de magazine John Lewis spune că clienţii săi cumpără mai multe haine groase pentru a trece de iarnă, scrie Agerpres.

Vânzările de haine călduroase pentru femei s-au dublat în ultima săptămână, comparativ cu săptămâna anterioară, iar păturile cu mâneci şi glugă se numără printre cele mai vândute produse. Vânzările de halate au crescut şi ele cu 76% comparativ cu aceeaşi perioadă a anului trecut.

„În condiţiile în care costul energiei est un motiv de îngrijorare, vedem cum clienţii fac cumpărături orientate spre menţinerea căldurii corpului”, a spus Claire Miles, director pentru articole de îmbrăcăminte la John Lewis.

Şi alte articole similare precum salopetele dintr-o bucată se vând mai repede decât de obicei, subliniază retailerul britanic, un semn că acum oamenii cumpără salopete în acest an pentru a se încălzi în loc să le facă cadou amuzant de Crăciun.

Tesco, cel mai mare lanţ de supermarketuri din Marea Britanie, a anunţat şi el miercuri că clienţii săi continuă să îşi modifice obiceiurile de cumpărare pentru a face economii.

#britanice #iarna #factura #haine #inflație

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Republica Moldova intră, de astăzi 26 septembrie, în stare de urgență în sectoarele energetic și hidrologic, pe fondul riscurilor tot mai mari privind aprovizionarea cu energie electrică și carburanți, dar și al nivelurilor scăzute ale Nistrului și Prutului. Autoritățile introduc un pachet de măsuri care include limitarea exporturilor de energie în orele de vârf, restricții pentru exportul și reexportul carburanților, plafonarea cantității de motorină cumpărate în recipiente și interzicerea utilizării apei pentru o serie de activități neesențiale.

Potrivit Centrului Național de Management al Crizelor (CNMC), Republica Moldova dispune în prezent de energie, carburanți și apă, însă riscurile de aprovizionare au crescut. Printre cauze sunt indicate atacurile asupra infrastructurii energetice din Ucraina, posibilitățile limitate de import al energiei electrice, instabilitatea piețelor internaționale de gaze și produse petroliere, precum și seceta și debitele foarte scăzute ale Nistrului și Prutului.

Măsurile au fost aprobate prin deciziile nr. 8 și nr. 9 ale Comisiei Naționale de Management al Crizelor din 25 septembrie și intră în vigoare pe 26 septembrie.

Una dintre măsuri vizează carburanții. La Portul Internațional Liber Giurgiulești, exportul și reexportul benzinei și motorinei va fi permis doar dacă în depozite rămân cel puțin 2.500 de tone de benzină și 7.500 de tone de motorină, cu excepțiile prevăzute în decizia autorităților.

Transporturile care aduc carburanți în Republica Moldova vor beneficia de benzi dedicate la punctele de trecere a frontierei, iar trenurile cu produse petroliere vor primi prioritate pe calea ferată.

Autoritățile încearcă totodată să prevină cumpărăturile masive de combustibil și apariția unui deficit artificial. Astfel, motorina cumpărată în recipiente la benzinării va fi limitată la 40 de litri. Pentru recipientele specializate utilizate la alimentarea tehnicii agricole, plafonul va fi de 100 de litri.

Benzinăriile care mai dispun de motorină standard vor fi obligate să o comercializeze la prețul reglementat și nu vor putea să o înlocuiască cu sortimente mai scumpe. Abia după epuizarea motorinei standard vor putea fi vândute celelalte tipuri disponibile.

Restricții sunt introduse și în sectorul energetic. În intervalul de consum maxim, 18:00–22:00, energia electrică disponibilă va fi păstrată cu prioritate pentru consumul intern, iar exporturile vor fi limitate. În eventualitatea unui deficit care nu poate fi acoperit prin achizițiile obișnuite, autoritățile vor putea solicita energie de urgență din sistemele statelor vecine.

Spitalele, serviciile de urgență, stațiile de captare și pompare a apei și alte obiective de infrastructură critică vor avea prioritate la alimentarea cu energie. Centralele de termoficare vor putea, la rândul lor, să majoreze producția de electricitate atunci când sistemul va avea nevoie.

Statul trece și la economii. Instituțiile publice vor trebui să reducă consumul de energie și carburanți, iar iluminatul public va fi diminuat acolo unde acest lucru poate fi făcut în siguranță. Iluminatul decorativ și publicitar va fi deconectat, iar clădirile publice și spațiile comerciale vor trebui să reducă iluminatul considerat inutil. Marile întreprinderi consumatoare de electricitate vor fi încurajate să-și mute activitățile energofage în afara orelor de vârf.

Situația este complicată și de criza hidrologică. Captarea apei din Nistru și Prut pentru irigare este sistată pe durata stării de urgență. Apa potabilă din sistemele publice și apa captată din sursele de suprafață nu vor putea fi utilizate pentru udarea gazoanelor și spațiilor decorative, spălarea străzilor, curților și fațadelor sau umplerea piscinelor și bazinelor recreative.

Operatorii de apă trebuie să pregătească scenarii pentru situațiile în care disponibilitatea apei scade cu 10%, 20% sau 30%. Dacă alimentarea prin rețea nu mai poate fi asigurată într-o localitate, autoritățile vor organiza transportarea apei, cu prioritate pentru spitale, instituții sociale, școli, serviciile de urgență și populația afectată.

În rezervă sunt pregătite pompe de mare capacitate, sonde arteziene și alte surse subterane care vor putea fi activate dacă nivelul apelor de suprafață continuă să scadă.

Ministerul Energiei va coordona măsurile din sectorul energetic, Ministerul Mediului – răspunsul la criza hidrologică, iar CNMC va monitoriza situația la nivel național și va putea ajusta restricțiile în funcție de evoluția acesteia.

#avarie #urgență #criză