În această toamnă vor fi depozitate mai puține mere. Recolta este modestă

Experții Universității Agrare din Moldova estimează că în această toamnă, agricultorii și comercianții vor reduce de circa două ori cantitatea de mere pentru depozitarea pe termen lung. În anii precedenți, depozitele de fructe din țară primeau cel puțin 200.000 de tone, scrie noi.md cu referire la Liktv.org.

Experții mai consideră că, în condițiile meteorologice și economice ale anului 2022, o resursă de marfă pentru piața proaspătă, chiar și 100.000 de tone de mere, va fi un rezultat bun. Deoarece, în opinia lor, producția brută efectivă de mere din Moldova în acest an este puțin probabil să depășească 420-430.000 de tone. Aceasta este una dintre cele mai modeste prognoze.

Ministerul Agriculturii și Industriei Alimentare și Asociația Moldova Fruct au estimat pentru acest an o recoltă de mere de maximum 480.000 de tone. În anul 2021, conform statisticilor, în țară au fost produse 660.000 de tone de mere. Sursa citată mai scrie că vremea de la sfârșitul lunii septembrie – începutul lunii octombrie are, de asemenea, un efect ambiguu asupra recoltei.

Pe de o parte, datorită alternanței zilelor ploioase și însorite, precum și a fluctuațiilor dintre temperaturile aerului din timpul zilei și nopții, soiurile de mere roșii târzii au avut șansa de a obține o culoare bună. Pe de altă parte, umiditatea crescută în perioada premergătoare recoltării nu contribuie la o păstrare pe termen lung. Astfel, proprietarii de depozite pot fi mai stricți în ceea ce privește procesul de acceptare a merelor pentru depozitare.

Pentru mai multă diversitate și comoditate, urmărește contul nostru de INSTAGRAM!

#depozitare #mere #agricultori

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Șase cetățeni georgieni au fost condamnați de justiția franceză pentru implicarea într-o schemă sofisticată de furt al unor opere rare ale literaturii ruse din biblioteci prestigioase din Paris și Lyon, relatează publicația Le Monde.

Potrivit anchetatorilor, gruparea a înlocuit sistematic volumele originale cu copii realizate special pentru a nu trezi suspiciuni. Printre autorii vizați s-au numărat Aleksandr Pușkin, Mihail Lermontov și Evgheni Baratînski.

Cinci bărbați și o femeie au fost găsiți vinovați de asociere în vederea comiterii de infracțiuni, iar o parte dintre aceștia au fost condamnați și pentru furtul unor bunuri care fac parte din patrimoniul cultural.

Printre inculpați se numără doi cetățeni georgieni extrădați în Franța după ce au fost condamnați în alte state europene pentru fapte similare. Un bărbat în vârstă de 50 de ani, condamnat anterior în Lituania pentru organizarea furtului unor publicații din secolul al XIX-lea, a primit cea mai severă pedeapsă: șapte ani de închisoare și interdicție pe viață de a intra pe teritoriul Franței după executarea pedepsei. Un alt inculpat, condamnat anterior în Estonia, a primit patru ani de detenție.

Alți doi membri ai grupării au fost judecați în lipsă, după ce au fost arestați în Georgia, stat care nu își extrădează cetățenii. Tribunalul penal din Paris i-a condamnat la câte șase ani de închisoare și a emis mandate de arestare pe numele lor.

În pledoaria finală, procurorul a descris operațiunea drept „un adevărat jaf al unor comori culturale”, desfășurat la scară largă, cu minuțiozitate și cinism.

Furturile au avut loc în 2023 la biblioteca Diderot a Școlii Normale Superioare din Lyon, la Biblioteca Națională a Franței și la biblioteca universitară de limbi și civilizații din Paris.

Ancheta a stabilit că suspecții vizitau inițial bibliotecile sub pretextul cercetării academice. Ei fotografiau volumele rare și le măsurau cu atenție, după care reveneau ulterior cu reproduceri realizate la dimensiuni identice, pe care le schimbau cu exemplarele originale.

Printre cărțile furate se numără șase ediții ale operelor lui Pușkin, două ediții ale lui Lermontov și o ediție a lui Baratînski. Prejudiciul total provocat instituțiilor culturale franceze este estimat la aproximativ 770.000 de euro.