Gazprom: Pot să înghețe orașe întregi. UE ar putea înregistra un deficit de 800 mln metri cubi pe zi în această iarnă

Uniunea Europeană ar putea înregistra iarna care vine de un deficit de gaze de 800 milioane metri cubi pe zi, în cazul unei cereri ridicate cauzate de friguri extreme, a avertizat miercuri directorul general al Gazprom, Alexei Miller, citat de agenţia EFE.

„Experţii europeni estimează în prezent la 800 milioane de metri cubi volumul de gaze ce va lipsi Europei în cazul unei perioade extrem de reci, este vorba despre o treime din tot consumul european”, a declarat Miller la a V-a Săptămână Energetică din Rusia.

„Vârful de iarnă” este cea mai gravă provocare cu care se va confrunta UE din punct de vedere energetic în următoarele luni, potrivit lui Miller.

„Pentru o scurtă perioadă de timp, pot să îngheţe oraşe întregi. Gazprom a furnizat între 600 milioane şi 1,7 miliarde mc zilnic în perioade de vârf, cum a fost anticiclonul Harmut, din 2018”, a subliniat el.

Informaţiile privind rezervele de gaze din depozitele subterane trebuie să fie analizate în contextul actualelor modificări de logistică, a adăugat.

„În prezent avem altă logistică, alte surse de aprovizionare cu gaze a pieţei europene. Sarcina înmagazinărilor subterane din Europa va fi considerabil mai mare decât în anii anteriori”, a mai afirmat directorul Gazprom.

Acesta a semnalat că Germania, una dintre ţările cu cea mai mare capacitate de înmagazinare, „va putea pompa în jur de 20 miliarde metri cubi”.

„Pe parcursul anterioarelor sezoane de toamnă şi iarnă Germania consuma peste 60 miliarde mc de gaz, ceea ce înseamnă că rezervele de gaze vor ajunge pentru cel mult două luni, două luni şi jumătate”, a explicat Miller.

Conform previziunilor, fie ele optimiste sau pesimiste, depozitele subterane ale Germaniei vor fi la doar 5% din capacitate în martie 2023.

„Da, Europa va supravieţui (iernii n.r), dar ce se va întâmpla cu furnizarea în 2023-2024? Este clar că această criză criză energetică nu va fi pe termen scurt, ci are un caracter sistemic”, a menţionat oficialul rus.

Referitor la posibilitatea restabilirii furnizărilor de gas rusesc, Miller a atenţionat că cele două gazoducte, Nord Stream 1 şi 2, sunt oprite.

„Cât timp va fi necesar pentru a fi repuse în funcţiune? (…) În primul rând este chestiunea politică. UE şi Germania trebuie să clarifice dacă sunt interesate să fie restabilite cele două conducte şi oferă garanţii pentru lucrări sigure”, a punctat el.

Refacerea gazoductelor, avariate ca urmare a unui sabotaj, „va dura mai mult de un an”, a precizat directorul Gazprom.

#miller #Gaz rusesc #Gazprom #UE

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Guvernarea a amânat intrarea în vigoare a noilor reguli privind cetățenia, oferind un răgaz celor care nu au reușit să-și perfecteze actele până la 18 ani. Totuși, prevederea-cheie a fost păstrată: certificatul de naștere nu va constitui dovadă a cetățeniei la majorat, ceea ce menține riscul ca unii tineri să se confrunte în continuare cu blocaje la obținerea buletinului.

Astfel, tinerii care nu și-au perfectat actele de identitate până la 18 ani ar putea beneficia de un moratoriu timp de doi ani. Partidul „Acțiune și Solidaritate” a înregistrat un proiect în Parlament, în care stipulează că persoanele respective nu vor fi supuse procedurii de recunoaștere a cetățeniei până pe 1 ianuarie 2028, scrie REALITATEA.MD.

Dacă vor fi adoptate, reglementările vor viza persoanele născute după 27 august 1991. La data nașterii, cel puțin unul dintre părinți era cetățean moldovean, nu a săvârșit crime de război, militare sau împotriva umanității, nu a fost implicată în activitate teroristă, nu desfășoară activitate care periclitează securitatea statului și nu a fost inclusă în categoria persoanelor în privința cărora au fost aplicate măsuri restrictive internaționale la care Republica Moldova s-a aliniat sau care au fost aplicate de Republica Moldova.

De asemenea, prevederile propuse stabilesc că nu se va cere dovada cunoașterii limbii române pentru persoanele născute și domiciliate permanent pe teritoriul Republicii Moldova, care acestea vor recunoașterea cetățeniei și se încadrează în condițiile legale pentru a fi recunoscute drept apatrizi. Ar putea fi scutiți de examene și solicitanții care au cel puțin unul dintre părinți cetățean moldovean, la data nașterii.

„Pentru persoanele care nu și-au formalizat cetățenia prin obținerea actelor de identitate și, respectiv, nu pot face dovada cetățeniei pentru că au ignorat această oportunitate, autoritățile au obligația de a facilita exercitarea dreptului, dar statul nu poate impune cetățenia fără manifestarea de voință a individului”, precizează autorii proiectului de modificare a legii.

Articolele din noua lege a cetățeniei au ajuns subiect de scandal, după ce deputații Vasile Costiuc și Sergiu Stefanco au relatat despre un tânăr de 20 de ani, care a devenit apatrid pentru că nu și-a perfectat până la majorat buletinul de identitate. Bărbatul este născut în Republica Moldova, are părinți moldoveni și certificat de naștere valid.

Legea prevede că dovada cetățeniei poate fi făcută prin certificat de naștere doar în cazul minorilor. Pe de altă parte, nu este menționat că dacă persoana nu și-a perfectat buletinul de identitate, acesteia îi poate fi retrasă cetățenia.

Reglementările mai stabilesc că persoana care are cel puțin unul dintre părinți moldoveni devine cetățean al țării noastre în momentul nașterii. Conform Constituției statutul nu îi poate fi retras în mod arbitrar.

După izbucnirea scandalului, „Partidul Nostru” și „Democrația Acasă” au anunțat înregistrarea proiectelor privind modificarea reglementărilor. PAS a invocat problema în aplicarea legii, nu în prevederile aprobate.

Șeful Agenției Servicii Publice, Mircea Eșanu, susținea că în Moldova sunt circa 26.000 de persoane care nu au perfectate acte de identitate. Conform oficialului, peste 80% dintre cererile de obținere a cetățeniei Republicii Moldova sunt depuse de persoane din regiunea transnistreană, Rusia și Ucraina.
Eșanu a pasat responsabilitatea pentru scandalul privind legea cetățeniei pe guvernare, menționând că modificările la lege, adoptate în 2025, de fapt au impus mecanisme suplimentare de stabilire a identității.