Gazprom: Pot să înghețe orașe întregi. UE ar putea înregistra un deficit de 800 mln metri cubi pe zi în această iarnă

Uniunea Europeană ar putea înregistra iarna care vine de un deficit de gaze de 800 milioane metri cubi pe zi, în cazul unei cereri ridicate cauzate de friguri extreme, a avertizat miercuri directorul general al Gazprom, Alexei Miller, citat de agenţia EFE.

„Experţii europeni estimează în prezent la 800 milioane de metri cubi volumul de gaze ce va lipsi Europei în cazul unei perioade extrem de reci, este vorba despre o treime din tot consumul european”, a declarat Miller la a V-a Săptămână Energetică din Rusia.

„Vârful de iarnă” este cea mai gravă provocare cu care se va confrunta UE din punct de vedere energetic în următoarele luni, potrivit lui Miller.

„Pentru o scurtă perioadă de timp, pot să îngheţe oraşe întregi. Gazprom a furnizat între 600 milioane şi 1,7 miliarde mc zilnic în perioade de vârf, cum a fost anticiclonul Harmut, din 2018”, a subliniat el.

Informaţiile privind rezervele de gaze din depozitele subterane trebuie să fie analizate în contextul actualelor modificări de logistică, a adăugat.

„În prezent avem altă logistică, alte surse de aprovizionare cu gaze a pieţei europene. Sarcina înmagazinărilor subterane din Europa va fi considerabil mai mare decât în anii anteriori”, a mai afirmat directorul Gazprom.

Acesta a semnalat că Germania, una dintre ţările cu cea mai mare capacitate de înmagazinare, „va putea pompa în jur de 20 miliarde metri cubi”.

„Pe parcursul anterioarelor sezoane de toamnă şi iarnă Germania consuma peste 60 miliarde mc de gaz, ceea ce înseamnă că rezervele de gaze vor ajunge pentru cel mult două luni, două luni şi jumătate”, a explicat Miller.

Conform previziunilor, fie ele optimiste sau pesimiste, depozitele subterane ale Germaniei vor fi la doar 5% din capacitate în martie 2023.

„Da, Europa va supravieţui (iernii n.r), dar ce se va întâmpla cu furnizarea în 2023-2024? Este clar că această criză criză energetică nu va fi pe termen scurt, ci are un caracter sistemic”, a menţionat oficialul rus.

Referitor la posibilitatea restabilirii furnizărilor de gas rusesc, Miller a atenţionat că cele două gazoducte, Nord Stream 1 şi 2, sunt oprite.

„Cât timp va fi necesar pentru a fi repuse în funcţiune? (…) În primul rând este chestiunea politică. UE şi Germania trebuie să clarifice dacă sunt interesate să fie restabilite cele două conducte şi oferă garanţii pentru lucrări sigure”, a punctat el.

Refacerea gazoductelor, avariate ca urmare a unui sabotaj, „va dura mai mult de un an”, a precizat directorul Gazprom.

#miller #Gaz rusesc #Gazprom #UE

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

După ce Ucraina a restricționat mișcarea capitalului, în urma invaziei Rusiei din februarie 2022, Banca Națională (NBU) este în proces de finalizare a unui amplu pachet de liberalizare. Măsurile sunt menite să susțină companiile locale și să atragă noi investitori, costul estimat fiind de 5,5 miliarde de dolari. Oficialii nu au furnizat o dată certă pentru adoptarea măsurilor.

Mai mulți oficiali ai băncii centrale au vorbit cu Reuters despre relaxarea restricțiilor pe mișcările de capital, conform Agerpres. În urmă cu doi ani, NBU a impus restricţii dure asupra ieşirilor de capital şi a înăsprit controlul asupra schimburilor de valută, în ideea de a menţine stabilitatea financiară. În paralel, economia Ucrainei s-a contractat cu aproape o treime în primul an de război.

Pe măsură ce companiile ucrainene s-au adaptat la război au existat solicitări pentru relaxarea restricţiilor vizând mişcările de capital. Graţie ajutoarelor financiare, în valoare de mai multe miliarde de dolari, venite de la partenerii occidentali, economia ucraineană a înregistrat un avans de 5,3%, anul trecut, în timp ce prognozele pentru acest an arată un avans de 3%.

„Va fi cel mai mare pachet de liberalizare a mişcărilor de capital de la debutul invaziei”, a precizat departamentul de comunicare al Băncii Naţionale a Ucrainei.

Printre măsuri ar urma să se afle: acordarea permisiunii de a plăti, parţial, noi dividende non-rezidenţilor, autorizarea plăţilor pentru importurile de servicii şi plata dobânzilor pentru vechile datorii.

O decizie este aşteptată să fie adoptată în curând, au precizat oficialii de la NBU, însă nu au furnizat şi o dată exactă, precizând că se mai lucrează încă la ultimele detalii care vor fi discutate şi cu Fondul Monetar Internaţional, un important susţinător financiar al Ucrainei.

Banca Naţională a Ucrainei a început anul trecut să relaxeze restricţiile impuse mişcărilor de capital. Unul din primii paşi a fost introducerea unui curs de schimb mai flexibil, relaxând cursul de schimb fix pentru hrivna ucraineană. De asemenea, banca centrală a publicat o foaie de parcurs pentru noi măsuri de relaxare, atunci când războiul şi situaţia economică o vor permite.

Printre restricţiile cu care se confruntă, în prezent, companiile din Ucraina se regăseşte atât accesul limitat la achiziţiile de valută, cât şi limite la derularea anumitor plăţi operaţionale.

Guvernatorul Băncii Naţionale a Ucrainei, Andri Pişni, a afirmat anterior că banca centrală este aproape de a finaliza prima etapă a liberalizării, în condiţiile în care ajutorul financiar extern vital pentru acest an a fost asigurat.

La data de 1 aprilie 2024, rezervele valutare ale NBU au atins un nivel-record de 43,76 miliarde de dolari. Banca centrală estimează costul noilor măsuri de liberalizare la aproximativ 5,5 miliarde de dolari.

Una dintre cele mai cerute măsuri este posibilitatea firmelor de a plăti pentru importurile de servicii, precum marketing, publicitate şi consultanţă de business, în contextul în care companiile ucrainene încearcă să intre pe noi pieţe şi să urmărească noi oportunităţi de creştere, pentru a contracara pierderile suferite acasă din cauza războiului.