Uniunea Europeană ar putea înregistra iarna care vine de un deficit de gaze de 800 milioane metri cubi pe zi, în cazul unei cereri ridicate cauzate de friguri extreme, a avertizat miercuri directorul general al Gazprom, Alexei Miller, citat de agenţia EFE.
„Experţii europeni estimează în prezent la 800 milioane de metri cubi volumul de gaze ce va lipsi Europei în cazul unei perioade extrem de reci, este vorba despre o treime din tot consumul european”, a declarat Miller la a V-a Săptămână Energetică din Rusia.
„Vârful de iarnă” este cea mai gravă provocare cu care se va confrunta UE din punct de vedere energetic în următoarele luni, potrivit lui Miller.
„Pentru o scurtă perioadă de timp, pot să îngheţe oraşe întregi. Gazprom a furnizat între 600 milioane şi 1,7 miliarde mc zilnic în perioade de vârf, cum a fost anticiclonul Harmut, din 2018”, a subliniat el.
Informaţiile privind rezervele de gaze din depozitele subterane trebuie să fie analizate în contextul actualelor modificări de logistică, a adăugat.
„În prezent avem altă logistică, alte surse de aprovizionare cu gaze a pieţei europene. Sarcina înmagazinărilor subterane din Europa va fi considerabil mai mare decât în anii anteriori”, a mai afirmat directorul Gazprom.
Acesta a semnalat că Germania, una dintre ţările cu cea mai mare capacitate de înmagazinare, „va putea pompa în jur de 20 miliarde metri cubi”.
„Pe parcursul anterioarelor sezoane de toamnă şi iarnă Germania consuma peste 60 miliarde mc de gaz, ceea ce înseamnă că rezervele de gaze vor ajunge pentru cel mult două luni, două luni şi jumătate”, a explicat Miller.
Conform previziunilor, fie ele optimiste sau pesimiste, depozitele subterane ale Germaniei vor fi la doar 5% din capacitate în martie 2023.
„Da, Europa va supravieţui (iernii n.r), dar ce se va întâmpla cu furnizarea în 2023-2024? Este clar că această criză criză energetică nu va fi pe termen scurt, ci are un caracter sistemic”, a menţionat oficialul rus.
Referitor la posibilitatea restabilirii furnizărilor de gas rusesc, Miller a atenţionat că cele două gazoducte, Nord Stream 1 şi 2, sunt oprite.
„Cât timp va fi necesar pentru a fi repuse în funcţiune? (…) În primul rând este chestiunea politică. UE şi Germania trebuie să clarifice dacă sunt interesate să fie restabilite cele două conducte şi oferă garanţii pentru lucrări sigure”, a punctat el.
Refacerea gazoductelor, avariate ca urmare a unui sabotaj, „va dura mai mult de un an”, a precizat directorul Gazprom.
