Deputat român: Pentru 12 minute, Moldova a fost în beznă pentru că ruşii au atacat infrastructura critică din Ucraina

Prim-vicepreşedintele PNL Rareş Bogdan afirmă că Republica Moldova a rămas, în urmă cu două nopţi, în ”beznă totală” timp de 12 minute, după ce importurile de energie electrică din Ucraina au fost sistate ca urmare a atacurilor cu rachete ale Rusiei asupra infrastructurii din localităţi ucrainene. În aceste condiţii, România a început să livreze energie în ţara vecină, asigurând jumătate din consumul Moldovei până la finalul acestei luni.

”Vă dau o informaţie în exclusivitate: alaltăieri noapte, la nivel european s-a întâmplat o chestiune de care nu se ştie: la ora 3:20, o ţară a căzut în beznă total pentru că ruşii au atacat infrastructura critică din Ucraina având obiectiv acest lucru, iar Ucraina, care furnizează de peste 40 de ani de pe teritoriu, de 30 de ani direct din Ucraina, 50% din energia electrică din Moldova a anunţat că pentru următoarele şase luni de zile nu mai pot furniza energie electrică. La ora 3:20 au decuplat Moldova de la energie electrică, iar celelalte centrale care se află nu pe teritoriul Moldovei, ci în Transnistria, pe păcură, nu au făcut faţă şi a căzut sistemul”, a afirmat Rareş Bogdan miercuri seară, la Euronews România.

El a susţinut că ”pentru 12 minute, Moldova a fost în beznă”.

”Cine a intervenit pentru a sprijini cu 50% din necesar până la sfârşitul lunii într-o situaţie de criză, găsind soluţii? România. Şi România nu a intervenit doar din frăţia noastră, ca ţară, faţă de basarabeni ci a intervenit ca o ţară europeană şi a fost felicitată pentru asta ieri”, a declarat Rareş Bogdan.

#curet #Moldova #Romania

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Un tribunal din Republica Bașkortostan a decis naționalizarea a șapte fabrici deținute de fostul șef al „Gazprom Energo”, Alexei Mitiușov, în cadrul unei acțiuni demarate de Procuratura Generală a Rusiei. Valoarea totală a activelor preluate de stat se ridică la 31,5 miliarde de ruble, relatează Kommersant.

Decizia prevede trecerea în proprietatea statului a 100% din acțiunile sau părțile sociale ale companiilor „Salavatneftemaș”, „Salavatneftehimremstroi”, „Podzemneftegaz”, „Remenergomontaj”, „Neftehimremstroi”, „Tehcentr” și Uzina de catalizatori din Salavat. Aceste întreprinderi deservesc grupul „Gazprom Neftechim Salavat”, una dintre companiile-cheie ale industriei chimice din regiune.

Potrivit instanței, Mitiușov, care deține pașaport lituanian și permis de ședere în Spania, a stabilit un „control străin” asupra acestor active strategice, fapt considerat ilegal conform legislației ruse. Decizia a fost pusă în aplicare imediat, fără posibilitatea apelului, la cererea procurorilor, care au avertizat că o întârziere ar putea duce la oprirea producției, neplata salariilor și falimentul fabricilor.

În plângerea sa, Procuratura a susținut că Mitiușov a achiziționat companiile prin entități controlate – „Mercury Capital Trust” și „Corporate Center” – în urma unor tranzacții neautorizate și nevalidate de comisia guvernamentală sau Serviciul Federal Antimonopol. Împotriva fostului director „Gazprom Energo” a fost deschis un dosar penal în 2022, fiind acuzat de deturnare de fonduri de la „Gazprom Neftechim Salavat”. În februarie 2023, Mitiușov a fost dat în urmărire internațională.

Naționalizarea activelor considerate „strategice” a devenit o practică tot mai frecventă în Rusia după invadarea Ucrainei. Potrivit fostului șef al Transparency International Rusia, Ilia Șumanov, în ultimii trei ani, statul a preluat active în valoare de peste 2,07 trilioane de ruble. În 2024, The Moscow Times estimează că autoritățile au naționalizat cel puțin 67 de companii, cu venituri anuale de peste 807,6 miliarde de ruble și active evaluate la peste 544,7 miliarde.

Această decizie reflectă consolidarea controlului statului rus asupra economiei, în paralel cu o ofensivă împotriva proprietății private cu legături externe, în contextul actualei izolări internaționale.

#comoanie #confiscare #bani #Gazprom