Deputat român: Pentru 12 minute, Moldova a fost în beznă pentru că ruşii au atacat infrastructura critică din Ucraina

Prim-vicepreşedintele PNL Rareş Bogdan afirmă că Republica Moldova a rămas, în urmă cu două nopţi, în ”beznă totală” timp de 12 minute, după ce importurile de energie electrică din Ucraina au fost sistate ca urmare a atacurilor cu rachete ale Rusiei asupra infrastructurii din localităţi ucrainene. În aceste condiţii, România a început să livreze energie în ţara vecină, asigurând jumătate din consumul Moldovei până la finalul acestei luni.

”Vă dau o informaţie în exclusivitate: alaltăieri noapte, la nivel european s-a întâmplat o chestiune de care nu se ştie: la ora 3:20, o ţară a căzut în beznă total pentru că ruşii au atacat infrastructura critică din Ucraina având obiectiv acest lucru, iar Ucraina, care furnizează de peste 40 de ani de pe teritoriu, de 30 de ani direct din Ucraina, 50% din energia electrică din Moldova a anunţat că pentru următoarele şase luni de zile nu mai pot furniza energie electrică. La ora 3:20 au decuplat Moldova de la energie electrică, iar celelalte centrale care se află nu pe teritoriul Moldovei, ci în Transnistria, pe păcură, nu au făcut faţă şi a căzut sistemul”, a afirmat Rareş Bogdan miercuri seară, la Euronews România.

El a susţinut că ”pentru 12 minute, Moldova a fost în beznă”.

”Cine a intervenit pentru a sprijini cu 50% din necesar până la sfârşitul lunii într-o situaţie de criză, găsind soluţii? România. Şi România nu a intervenit doar din frăţia noastră, ca ţară, faţă de basarabeni ci a intervenit ca o ţară europeană şi a fost felicitată pentru asta ieri”, a declarat Rareş Bogdan.

#curet #Moldova #Romania

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Borge Brende, preşedintele Forumului Economic Mondial, nu vede cu ochi buni tabloul economiei mondiale, afirmând că lumea se va confrunta cu un deceniu de creştere în slow-motion dacă nu se aplică măsurile economice corecte.

El a subliniat pericolul pe care îl prezintă pentru economie datoria globală, aflată în continua creştere, şi care a ajuns la un nivel nemaivăzut din 1820, accelerând riscul de stagflaţie cu care s-ar putea confrunta economiile avansate, scrie CNCB.

„Trebuie să abordăm situaţia datoriilor la nivel mondial. Nu am mai văzut o asemenea datorie de la Războaiele Napoleoniene, suntem pe cale să acumulăm datorii cât tot PIB-ul la nivel global”, a avertizat Brende.
El este de părere că guvernele trebuie să se gândească cum să reducă această datorie şi să ia măsurile fiscale corecte fără a ajunge în situaţia de a declanşa o recesiune. De asemenea, a semnalat presiunile inflaţioniste persistente şi faptul că inteligenţa artificială generativă ar putea fi o oportunitate pentru ţările în curs de dezvoltare.

Avertismentul său se vine în continuarea unui raport recent al Fondului Monetar Internaţional, care a observat că datoria publică mondială a crescut la 93% din PIB anul trecut, fiind în continuare cu 9 puncte procentuale mai mare decât nivelurile anterioare pandemiei. FMI a estimat că datoria publică mondială s-ar putea apropia de 100% din PIB până la sfârşitul deceniului.
Fondul a evidenţiat, de asemenea, nivelurile ridicate ale datoriei din China şi Statele Unite, afirmând că politica fiscală relaxată din cele din urmă pune presiune asupra ratelor şi a dolarului care apoi împinge în sus costurile de finanţare în întreaga lume, exacerbând problemele care deja există.

La începutul acestei luni, Fondul Monetar Internaţional şi-a majorat uşor prognoza de creştere globală, afirmând că economia mondială s-a dovedit „surprinzător de rezistentă” în ciuda presiunilor inflaţioniste şi a schimbărilor de politică monetară. În prezent, acesta se aşteaptă la o creştere globală de 3,2% în 2024, în creştere cu un modest 0,1 puncte procentuale faţă de prognoza sa anterioară din ianuarie.

Brende de la WEF a declarat duminică că cel mai mare risc pentru economia globală este acum „recesiunea geopolitică cu care ne confruntăm”, subliniind recentele tensiuni dintre Iran şi Israel.

„Există atât de multă imprevizibilitate şi se poate scăpa uşor de sub control. Dacă Israelul şi Iranul ar fi agravat acest conflict, am fi putut vedea peste noapte un preţ al petrolului de 150 de dolari. Iar acest lucru ar fi fost, desigur, foarte dăunător pentru economia globală”, a spus el.