(VIDEO) Investiții de 1,5 milioane de euro în energia verde. Cât va asigura din consumul Balkan Pharmaceuticals

13 Oct. 2022, 17:32
 // Categoria: Bani și Afaceri // Autor:  MD Bani
13 Oct. 2022, 17:32 // Bani și Afaceri //  MD Bani

Ieri, 12 octombrie 2022, Balkan Pharmaceuticals a lansat al doilea cel mai mare parc fotovoltaic din Republica Moldova. Lansare s-a desfășurat în incinta complexului industrial de producere a medicamentelor din localitatea Sângera. La eveniment au participat atât reprezentanți ai companiei farmaceutice cât și excelența sa, Cristian Leon Ţurcanu, ambasadorul României în Republica Moldova, domnul Dragoș Guțu, directorul general al Agenției Medicamentului și Dispozitivelor Medicale și domnul Valeriu Popa, primarul orașului Sângera.

Balkan Pharmaceuticals reprezintă o companie cu capital privat românesc, fiind cea mai mare investiție românească în Republica Moldova. În perioada însorită a zilei, instalațiile vor asigura producerea a până la 100% din energia electrică necesară procesului de fabricație și proceselor conexe.

„Balkan Pharmaceuticals reprezintă o companie cu capital privat românesc, prezentă de 16 ani pe piața din Republica Moldova, fiind făcute investiții continue. În urmă cu 6 ani am lansat fabrica de producerea de la Sîngera, acum, peste șase am lansat un parc fotovoltaic. La momentul inițierii acestui proiect, scopul principal era diminuarea poluării, avea un aspect mai mult ecologic, dar pe parcurs, odată cu evoluția situației, apariția crizei și creșterii continue a tarifelor energetice el a căpătat o importanță strategică. Pentru o bună funcționare a facilităților de producere avem nevoie de cantități mari de energie electrică la un preț rezonabil, permanent, fără întrerupere. Parcul fotovoltaic cu 2 Megawati putere instalată, valoarea investiției a constituit 1,5 milioane de euro. ” a declarat Vasile Cazacu, directorul general al Balkan Pharmaceuticals. 

Primarul orașului Sîngera, unde și a fost construit parcul fotovoltaic, subliniază importanța parcului atât pentru Balkan Pharmaceuticals cât și pentru localitate și consumul de energie din toată țara.

„Luând în considerație situația la nivelul energetic al Republicii Moldova, o situație de criză, bineînțeles că un parc fotovoltaic este o investiție binevenită, o investiție în siguranța energetică, inclusiv a țării, pentru că am văzut și apelul auorităților centrale, de a economisi, în special în orele de vârf. Atunci când apar parcuri fotovoltaice, chiar dacă este folosit 100% de către agentul economic, aceasta înseamnă că agentul economic nu mai folosește energie electrică din rețea, dar folosește propriile resurse. Acesta este al doilea cel mai mare parc fotovoltaic din Republica Moldova și ne bucurăm că este construit în orașul Sîngera.” a declarat primarul orașului Sîngera, Valeriu Popa.

Prezent la eveniment, Cristian Leon Ţurcanu, ambasadorul României în Republica Moldova, a menționat că, parcul are capacitatea de a asigura necesarul de energie al fabricii de medicamente.

„Mă bucur că o companie românească a avut această idee vizionară de a-și crea propria sursă de energie. Astfel, poate să-și asigure o medie anuală de 70% din necesarul de electricitate, iar în orele de vârf poate să depășească 100%, ceea ce înseamnă că Balkan Pharmaceuticals poate să devină un furnizor de electricitate în rețeaua din Republica Moldova.” a declarat domnul Cristian Leon Ţurcanu, ambasadorul României în Republica Moldova.

 

17 Aug. 2026, 16:02
 // Categoria: Bănci şi Finanţe // Autor:  Ursu Victor
17 Aug. 2026, 16:02 // Bănci şi Finanţe //  Ursu Victor

Datoria de stat internă a Republicii Moldova a crescut în primele șapte luni ale anului 2026. Astfel, la sfârșitul lunii iulie, aceasta a ajuns la aproape 57,77 miliarde de lei, cu 5,78 miliarde de lei mai mult decât la începutul anului, arată datele Ministerului Finanțelor.

Potrivit calculelor în baza datelor oficiale, majorarea reprezintă circa 11,1% în numai șapte luni. La 1 ianuarie 2026, datoria internă constituia 52 miliarde de lei, iar la 31 iulie ajunsese la 57,7 miliarde de lei.

Cea mai mare parte a creșterii vine din finanțarea statului prin intermediul valorilor mobiliare de stat (VMS) plasate pe piața primară. Soldul acestora a urcat de la aproximativ 39,30 miliarde de lei la 44,69 miliarde de lei, ceea ce înseamnă o creștere de aproape 5,4 miliarde de lei de la începutul anului.

Astfel, VMS emise pe piața primară reprezintă deja aproximativ 77% din întreaga datorie de stat internă.

O creștere se observă și în cazul titlurilor de stat vândute direct populației. La începutul anului, soldul VMS plasate către persoanele fizice era de 650,36 milioane de lei, iar până la sfârșitul lunii iulie a ajuns la 1,03 miliarde de lei.

În numai șapte luni, suma a crescut cu 380,2 milioane de lei, echivalentul unui avans de aproximativ 58,5%. Cu toate acestea, titlurile cumpărate direct de populație reprezintă încă mai puțin de 2% din datoria internă totală.

O altă componentă o constituie VMS emise pentru anumite scopuri stabilite de lege, al căror sold se menține la 11,06 miliarde de lei, fără modificări față de începutul anului. Titlurile convertite însumează alte 983,73 milioane de lei.

Datele Ministerului Finanțelor mai scot în evidență și costul ridicat al împrumuturilor statului pe piața internă. În perioada ianuarie–iulie 2026, rata medie ponderată a dobânzii pentru VMS comercializate pe piața internă a fost de 9,51%, cu 0,43 puncte procentuale peste nivelul mediu din 2025.

În funcție de maturitate, dobânzile au variat. Pentru VMS cu scadența la 182 de zile rata a fost de 9,68%, iar pentru cele la 364 de zile – 9,65%. Titlurile pe doi ani au avut o dobândă medie de 7,20%, cele pe cinci ani – 7,40%, iar obligațiunile pe zece ani – 8%.

Ministerul Finanțelor explică majorarea datoriei interne prin finanțarea netă pozitivă de 5,395 miliarde de lei pe piața primară a VMS, la care se adaugă cele 380,2 milioane de lei rezultate din plasarea directă a titlurilor de stat către persoanele fizice.

În total, statul a adăugat astfel aproximativ 825 de milioane de lei pe lună la datoria internă în primele șapte luni ale anului. Dacă la începutul lui 2026 datoria internă era sub pragul de 52 de miliarde de lei, la sfârșitul lunii iulie aceasta se apropia deja de 58 de miliarde de lei.