Nemții și-au burdușit depozitele cu gaz

Germania şi-a atins un obiectiv crucial privind depozitele de gaze naturale înainte de termen, dar cu toate acestea Agenţia Federală a Reţelelor din Germania a avertizat că asta nu este suficient pentru a garanta aprovizionarea în lunile reci de iarnă, transmite Bloomberg.

Gradul de umplere a depozitelor de gaze din Germania a ajuns în prezent la 95,14%, echivalentul consumului timp de două luni de iarnă, cu două săptămâni înaintea termenului limită de 1 noiembrie, a informat vineri Ministerul Economiei de la Berlin într-un comunicat de presă.

„În pofida opririi gazoductului Nord Stream 1, depozitele de gaze au fost umplute mai repede decât se preconiza”, a precizat ministrul german al Economiei, Robert Habeck (foto).

Chiar dacă strategia de a face apel către industrie şi cetăţeni pentru ca aceştia să îşi reducă cererea de gaze şi să evite raţionalizarea pare să dea roade pentru moment, o iarnă mai friguroasă decât de obicei ar putea perturba activitatea economică iar gospodăriile ar putea să nu primească suficient combustibil pentru a se încălzi.

„Depozitele bine umplute ne vor ajuta la iarnă însă doar aceste facilităţi de depozitare nu sunt suficiente. Gazul din depozite este suficient doar pentru aproximativ două luni de iarnă”, a subliniat Klaus Mueller, preşedintele Agenţiei Federale a Reţelelor din Germania (BNetzA).

În timp ce livrările de gaze naturale din Rusia s-au redus pe parcursul ultimului an, iar livrările prin conducta Nord Stream au fost oprite luna trecută, vremea favorabilă a ajutat la reducerea cererii de gaze. Graţie temperaturilor peste medie de săptămâna trecută, germanii au utilizat cu 30% mai puţine gaze decât în perioada similară a anului trecut.

Pentru a evita o situaţie de urgenţă la iarnă, Germania trebuie să îşi majoreze importurile de gaze, a precizat Klaus Mueller. Guvernul de la Berlin a închiriat cinci terminale plutitoare pentru importul de gaze lichefiate şi cel puţin două vor fi gata să funcţioneze la iarnă. Potrivit lui Klaus Mueller, consumul de gaze trebuie redus cu cel puţin 20%.

#gemania #depozite #gaz

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Tinerii din Malta, Luxemburg și Belgia sunt cei mai înstăriți din Europa, în timp ce germanii se află surprinzător în a doua jumătate a clasamentului, cu o avere de trei ori mai mică decât cea a italienilor de aceeași vârstă. Datele reies din Sondajul privind Finanțarea și Consumul Gospodăriilor (HFCS), realizat de Banca Centrală Europeană și analizat de Euronews.

Potrivit studiului, averea netă mediană a persoanelor cu vârste între 16 și 34 de ani din zona euro este de 24.600 de euro, echivalentul a doar 18% din averea mediană a populației generale, estimată la 140.100 de euro.

Diferențele dintre state sunt însă mari. În Malta, tinerii au o avere mediană de 257.500 de euro, urmați de Luxemburg cu 135.000 de euro și Belgia cu 97.200 de euro. La polul opus se află Finlanda, unde averea netă mediană este de doar 5.700 de euro.

Clasamentul mai arată că tinerii din Croația (82.000 de euro), Slovacia (74.600 de euro), Estonia (62.200 de euro), Cehia (59.900 de euro) și Lituania (59.600 de euro) au acumulat averi importante, chiar dacă veniturile din aceste țări sunt considerabil mai mici decât media Uniunii Europene.

Una dintre cele mai interesante concluzii este diferența dintre Italia și Germania. Tinerii italieni dețin o avere mediană de 53.500 de euro, de aproximativ trei ori mai mare decât cea a tinerilor germani, estimată la doar 17.600 de euro.

Deși Republica Moldova nu este inclusă în studiul BCE, mai mulți indicatori sugerează că averea netă a tinerilor este considerabil sub nivelul statelor din zona euro. Salariul mediu brut în primul trimestru din 2026 a fost de 15.987 de lei (aproximativ 810 euro), de câteva ori mai mic decât în statele vest-europene. Totodată, transferurile de bani de peste hotare au ajuns la circa 1,5 miliarde de dolari anual, echivalentul a aproximativ o șeptime din PIB, iar în 2025 acestea au reprezentat 7,2% din veniturile gospodăriilor, ceea ce arată că multe familii continuă să depindă de sprijinul rudelor din străinătate.

Profesorul Fabian Pfeffer, de la Universitatea LMU din München, avertizează că averea acumulată la începutul vieții adulte nu reflectă doar eforturile individuale. Potrivit acestuia, factorii decisivi sunt sprijinul oferit de familie, donațiile și moștenirile, accesul la credite ipotecare, gradul de îndatorare și posibilitatea de a cumpăra o locuință.

„La această vârstă, o avere privată ridicată nu este doar rezultatul realizărilor individuale. Este și o poveste despre familie și despre instituții”, a explicat expertul pentru Euronews.

În opinia sa, achiziționarea primei locuințe reprezintă momentul în care cei mai mulți tineri încep să acumuleze avere în mod semnificativ, însă acest pas depinde, în multe cazuri, de ajutorul familiei și de condițiile oferite de piața imobiliară și sistemul financiar.