Cea mai mare problemă a Rusiei riscă să scape de sub control: Războiul din Ucraina ar putea agrava criza demografică

Preşedintele Vladimir Putin a petrecut ani de zile luptând împotriva crizei demografice a Rusiei, doar pentru a ordona o invazie a Ucrainei, care duce populaţia ţării sale la un declin istoric, scrie Bloomberg.

Pe lângă miile de victime înregistrate pe câmpul de luptă, înrolarea a 300.000 de rezervişti – urmată de un exod generat de măsura în cauză – deraiează obiectivele lui Putin de a începe stabilizarea populaţiei.

Administraţia lui Putin stabilise ca până în 2022 să stopeze declinul populaţiei, înainte de debutul unei pante ascendente în 2030. Cu toate acestea, cu câteva săptămâni înainte ca mobilizarea să fie anunţată în septembrie, un raport intern elaborat pentru o întâlnire cu uşile închise a arătat că oficialii deja stabiliseră că acele ţinte erau nerealiste.

Dacă operaţiunile militare vor continua în lunile următoare, aşa cum era de aşteptat, Rusia ar putea înregistra mai puţin de 1,2 milioane de naşteri în 2023, cel mai mic număr din istoria modernă, potrivit lui Igor Efremov, cercetător şi specialist în demografie la Institutul Gaidar din Moscova. Decesele totale în Rusia se ridică la un număr de aproximativ 2 milioane pe an, crescând în timpul pandemiei la aproape de 2,5 milioane, în 2021.

În timp ce traumele demografice se desfăşoară de obicei de-a lungul deceniilor, consecinţele invaziei cresc şansele ca cele mai grave scenarii să devină realitate.

Pentru Putin, care tocmai a împlinit 70 de ani, demografia rusă a fost de multă vreme o problemă existenţială şi chiar anul trecut a declarat că „salvarea poporului Rusiei este prioritatea noastră naţională de vârf”.

Continuarea campaniei militare şi mobilizarea până la sfârşitul primăverii viitoare ar putea genera „o catastrofă”, potrivit lui Efremov, scăzând probabil naşterile la doar 1 milion în cele 12 luni până la jumătatea anului 2024. Rata fertilităţii poate ajunge la 1,2 copii per femeie, a spus el, un nivel pe care Rusia l-a cunoscut o singură dată între 1999 şi 2000.

„Este probabil ca, în condiţii de incertitudine, multe cupluri să amâne pentru ceva timp să aibă copii până când situaţia se va stabiliza”, a spus Elena Churilova, cercetător la Laboratorul Internaţional pentru Populaţie şi Sănătate al Şcolii Superioare. „În 2023, este probabil să vedem o nouă scădere a natalităţii.”

#demografie #razboi #Putin

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Ministrul Finanțelor, Andrian Gavriliță, a declarat în cadrul emisiunii de la Realitatea TV că Republica Moldova își dorește un nou acord cu Fondul Monetar Internațional care să confirme angajamentul autorităților pentru reforme economice și responsabilitate fiscală, nu unul centrat pe atragerea de finanțare.

Potrivit ministrului, viitorul acord urmează să fie discutat și negociat în detaliu, inclusiv în privința reformelor care ar putea fi asumate. „Când vorbim despre «morcov și bici», biciul nu trebuie privit neapărat ca ceva dureros, dacă este vorba despre reforme pe care le înțelegem și le considerăm necesare. Iar morcovul clasic – finanțarea – este ceva de care trebuie încet să ne dezvățăm”, a explicat Gavriliță.

Șeful de la Finanțe a subliniat că Guvernul vizează un acord care să valideze determinarea Republicii Moldova de a face reforme, în special în domeniul managementului finanțelor publice și al responsabilității fiscale. Conținutul exact al documentului va rezulta din discuțiile cu experții FMI, pe care ministrul îi consideră „o bază mondială de expertiză și cunoștințe”.

Totodată, Gavriliță a precizat că autoritățile moldovenești au propriile planuri și priorități de reformă, însă intenția este ca angajamentele asumate să rămână centrate pe zona economică și financiară, fără a devia spre sectoare care, în mod tradițional, nu fac obiectul unui acord economic cu FMI.

Ministrul a mai spus că există deschidere și sprijin din partea partenerilor europeni. El a menționat discuții recente cu oficiali din Uniunea Europeană, care au o relație bună cu FMI și susțin consolidarea relației Republicii Moldova cu instituția financiară internațională.

„Mesajul este clar: FMI ar trebui să ne ajute să închidem partea de responsabilitate și determinare prin acest acord, iar Uniunea Europeană să aibă încredere în această relație pentru a continua sprijinul financiar pe linia europeană”, a conchis Andrian Gavriliță.