Cea mai mare problemă a Rusiei riscă să scape de sub control: Războiul din Ucraina ar putea agrava criza demografică

Preşedintele Vladimir Putin a petrecut ani de zile luptând împotriva crizei demografice a Rusiei, doar pentru a ordona o invazie a Ucrainei, care duce populaţia ţării sale la un declin istoric, scrie Bloomberg.

Pe lângă miile de victime înregistrate pe câmpul de luptă, înrolarea a 300.000 de rezervişti — urmată de un exod generat de măsura în cauză — deraiează obiectivele lui Putin de a începe stabilizarea populaţiei.

Administraţia lui Putin stabilise ca până în 2022 să stopeze declinul populaţiei, înainte de debutul unei pante ascendente în 2030. Cu toate acestea, cu câteva săptămâni înainte ca mobilizarea să fie anunţată în septembrie, un raport intern elaborat pentru o întâlnire cu uşile închise a arătat că oficialii deja stabiliseră că acele ţinte erau nerealiste.

Dacă operaţiunile militare vor continua în lunile următoare, aşa cum era de aşteptat, Rusia ar putea înregistra mai puţin de 1,2 milioane de naşteri în 2023, cel mai mic număr din istoria modernă, potrivit lui Igor Efremov, cercetător şi specialist în demografie la Institutul Gaidar din Moscova. Decesele totale în Rusia se ridică la un număr de aproximativ 2 milioane pe an, crescând în timpul pandemiei la aproape de 2,5 milioane, în 2021.

În timp ce traumele demografice se desfăşoară de obicei de-a lungul deceniilor, consecinţele invaziei cresc şansele ca cele mai grave scenarii să devină realitate.

Pentru Putin, care tocmai a împlinit 70 de ani, demografia rusă a fost de multă vreme o problemă existenţială şi chiar anul trecut a declarat că „salvarea poporului Rusiei este prioritatea noastră naţională de vârf”.

Continuarea campaniei militare şi mobilizarea până la sfârşitul primăverii viitoare ar putea genera „o catastrofă”, potrivit lui Efremov, scăzând probabil naşterile la doar 1 milion în cele 12 luni până la jumătatea anului 2024. Rata fertilităţii poate ajunge la 1,2 copii per femeie, a spus el, un nivel pe care Rusia l-a cunoscut o singură dată între 1999 şi 2000.

„Este probabil ca, în condiţii de incertitudine, multe cupluri să amâne pentru ceva timp să aibă copii până când situaţia se va stabiliza”, a spus Elena Churilova, cercetător la Laboratorul Internaţional pentru Populaţie şi Sănătate al Şcolii Superioare. „În 2023, este probabil să vedem o nouă scădere a natalităţii.”

#demografie #razboi #Putin

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Moldovenii care traversează frecvent frontiera spre România ar putea plăti, începând cel târziu cu 1 ianuarie 2026, aproape dublu pentru rovinietă. În programul de guvernare prezentat zilele trecute, Executivul condus de premierul Ilie Bolojan prevede „ajustarea” taxei de drum, iar surse politice participante la discuțiile tehnice afirmă că pe masa Guvernului există deja mai multe scenarii de majorare.

În prezent, un conducător auto plătește pentru rovinieta valabilă un an 141,87 lei, echivalentul a 28 de euro. Prima variantă discutată în comisiile de specialitate propunea o creștere la 50 de euro, însă o versiune mai nouă prevede un tarif de 56 de euro, adică exact dublul prețului actual. Impactul bugetar estimat de specialiști pentru 2026 ar fi de aproape 400 de milioane de lei, bani care, potrivit Ministerului Transporturilor, ar urma să fie direcționați spre întreținerea și modernizarea drumurilor naționale, scrie hotnews.ro.

Un calendar accelerat, cu debut la 1 august 2025, a fost analizat la Cotroceni, dar implementarea a fost amânată din cauza infrastructurii informatice insuficient pregătite pentru gestionarea noilor tarife și a sistemului de taxare pentru transportatori. În consecință, cabinetul Bolojan și-a luat angajamentul ca majorarea să intre în vigoare „cel mai târziu la 1 ianuarie 2026”, moment la care nivelul taxei ar urma să fie aliniat la tarifele din Bulgaria și Ungaria, unde rovinieta anuală costă 50, respectiv 130 de euro.

În România, actuala grilă prevede pentru autoturisme tarife de 2,5 euro pentru o zi, 3,3 euro pentru zece zile, 5,3 euro pentru treizeci de zile și 8,4 euro pentru șaizeci de zile, în timp ce vinieta anuală rămâne la 28 de euro. Prin comparație, de la 1 mai 2025, Bulgaria taxează șoferii cu 8 euro pentru o săptămână, 15 euro pentru o lună, 28 de euro pentru trei luni și 50 de euro pentru un an.

Guvernul de la București justifică măsura prin necesitatea de a aduce România la media balcanică a taxelor de drum și de a crește fondurile destinate întreținerii infrastructurii rutiere, aflată sub presiunea costurilor tot mai mari. Potrivit surselor din grupul tehnic, transportatorii de marfă vor suporta, la rândul lor, un tarif majorat, dar schemele exacte urmează să fie anunțate după finalizarea testelor IT.

Pentru cetățenii Republicii Moldova, care folosesc România ca principal coridor auto spre spațiul UE, dublarea rovinietei ar însemna cheltuieli suplimentare notabile, mai ales pentru navetiștii transfrontalieri și pentru agențiile de turism care operează curse regulate. Asociațiile transportatorilor de pasageri de pe ambele maluri ale Prutului cer deja consultări publice și un calendar de tranziție clar, astfel încât operatorii să poată include noile costuri în planurile tarifare fără șocuri majore pentru clienți.