Drumul unui tânăr de la rolul de simplu muncitor la McDonald’s până la o avere de peste 30 de miliarde de dolari

18 Oct. 2022, 14:28
 // Categoria: Actual // Autor:  bani.md
18 Oct. 2022, 14:28 // Actual //  bani.md

În doar câţiva ani, Changpeng Zhao a întors burgeri la McDonald’s, obţinând în paralel o diplomă în ştiinţe informaţionale, a dezvoltat software-uri pentru bursa din Tokyo şi, în numai şase luni, a transformat Binance, propria lui creaţie, în cel mai mare exchange pentru criptomonede din lume. Cum a ajuns antreprenorul canadian cu origini chineze în poziţia pe care o ocupă astăzi ?

Changpeng Zhao, CEO-ul Binance, cea mai mare platformă de tranzacţionare de criptomonede la nivel global, a devenit într-un timp extrem de scurt unul dintre cei mai faimoşi miliardari din lume, plănuind să schimbe faţa unei industrii care promite în mod constant că va revoluţiona sistemul financiar-bancar.

CEO-ul de 45 de ani are o avere estimată de Bloomberg Billionaires Index la 30,2 miliarde de dolari, în scădere cu 65,6 miliarde de dolari de la începutul anului. Conform indicelui Bloomberg, antreprenorul canadian (de origine chineză) este al 34-lea cel mai bogat om din lume, publicaţia americană neluând în calcul deţinerile în criptomonede ale omului de afaceri.

Compania a lansat recent în acest sens şi platforma Binance Academy. În prezent, există analişti care privesc piaţa crypto cu tot mai mult scepticism, având în vedere că Bitcoin – cea mai valoroasă criptomonedă din lume – a scăzut la circa 20.000 de dolari, de la aproape 70.000 de dolari în toamna anului trecut, declin resimţit şi în rândul celorlalte monede digitale majore.

De altfel, piaţa a fost afectată anul acesta de prăbuşirea unor mari proiecte crypto, cât şi de temerile privind contextul geopolitic, ritmul galopant al inflaţiei şi, implicit, de reticenţa privind activele de risc, printre care se găsesc şi acţiunile tech din SUA, extrem de populare în timpul pandemiei de coronavirus. Spre jumătatea anului, Binance a blocat retragerile monedei Bitcoin, după ce activul a scăzut cu 10% la cel mai slab nivel din decembrie 2020, industria pierzând 200 de miliarde de dolari într-un singur weekend. Tot atunci, platforma cu expunere pe crypto Celsius a anunţat că va întrerupe transferurile între conturi „din cauza condiţiilor extreme din piaţă”, iar crypto-proiectul Terra (LUNA) s-a prăbuşit cu 98%.

„Reglementarea va îmbunătăţi industria crypto, însă nu va reuşi să umple un vid. Trebuie să lucrăm la educaţie şi transparenţă şi să fim în stare să le oferim utilizatorilor cât mai multe opţiuni, nu numai un stablecoin”, adaugă Changpeng Zhao. Pentru context, valoarea unui stablecoin poate fi legată de valoarea dolarului american şi poate evolua în funcţiile de fluctuaţiile monedei prin raport cu piaţa monetară. „Nu sunt sigur dacă sunt cea mai bogată persoană din crypto. Nu deţin fiat (precum dolarul sau euro – n.r.), am acţiuni în cadrul companiei, însă momentan nu mi-am retras banii. Mă consider în primul rând un antreprenor, iar planul meu nu se rezumă doar la a face bani (…) ci vreau să creez o comunitate.

După o vreme, banii ajung să nu mai reprezinte ceva atât de important.” În primăvară, Binance France a fost înregistrat oficial drept furnizor de servicii de active digitale (DASP) în Franţa, conform autorităţii de reglementare a pieţelor financiare din Hexagon – AMF (Autorité des marchés financiers). În urma deciziei, Franţa a devenit prima ţară europeană care a autorizat operaţiunile aplicaţiei de trading.  Binance poate astfel să ofere servicii de tranzacţionare şi custodie pentru criptomonede, primind undă verde pentru facilitarea achiziţiilor şi vânzărilor respectivelor active.

Omul de afaceri este de părere că, atunci când o tehnologie ajunge la un nivel de adopţie de 10%, utilizatorii iniţiali vor simţi din plin o schimbare de peisaj. Ulterior, când gradul de adopţie atinge 20%, tehnologia blockchain va ajunge în spaţiul mainstream şi va creşte exponenţial, crede miliardarul. „Nu ştiu aplicaţia care o va ajuta să atingă acel prag. Este ca şi cum am stabili care a fost aplicaţia ce a adus internetul în mainstream. Să fie social media? Cumpărăturile online? Cred că totul contribuie puţin câte puţin, inclusiv telefoanele performante. Nu cred că va fi un singur lucru. De aceea încercăm să dezvoltăm mai multe proiecte care să crească. Internetul nu a fost creat de o singură persoană”, explică CEO-ul Binance.

 

22 Iun. 2026, 13:11
 // Categoria: Slider // Autor:  MD Bani
22 Iun. 2026, 13:11 // Slider //  MD Bani

Ministerul Finanțelor a lansat consultările publice asupra proiectului politicii fiscale pentru anul 2027. Pe lângă majorarea accizelor la alcool, tutun și produse petroliere, autoritățile propun introducerea accizelor pentru o serie nouă de produse, cum ar fi țigările electronice fără nicotină, băuturi care conțin zahăr și articole pirotehnice, transmite IPN.

Proiectul politicii fiscale prevede introducerea accizelor pentru lichidele utilizate în țigările electronice care nu conțin nicotină. În opinia autorilor, măsura va crea condiții fiscale uniforme pentru produsele similare și va limita posibilitățile de evitare a taxelor prin utilizarea lichidelor fără nicotină în locul celor cu nicotină. Prin accizarea acestor produse, autoritățile își propun protejarea sănătății publice și reducerea atractivității acestora în rândul tinerilor.

Pentru țigările electronice cu nicotină, produsele din tutun încălzit și țigaretele tradiționale, este propusă o majorare a accizei cu 10%. Astfel, în 2027, acciza pentru 1.000 de țigări va ajunge la aproximativ 87 de euro. Pentru produsele din tutun încălzit, aceasta va constitui 79 de euro la 1.000 de unități, iar în cazul majorării cu 10%, acciza aplicată lichidelor pentru țigările electronice va atinge 194 de euro per litru.

Comparativ cu alte state din Europa, acciza aplicată țigărilor în Republica Moldova rămâne semnificativ mai redusă. De exemplu, în România, acciza este de 139 euro pentru 1.000 de țigări, în Polonia – 157 euro, în Italia – 163 euro, în Cehia – 183 euro, iar în Estonia este de 192 euro. Menținerea unui nivel scăzut al accizelor amplifică diferența de preț dintre produsele din tutun comercializate în Moldova și cele din UE, ceea ce poate crea stimulente pentru contrabanda cu țigarete către piețele europene.

Pe de altă parte, acciza aplicată produselor din tutun încălzit a depășit nivelul din majoritatea statelor UE. În 2025, aceasta era de 62 euro pentru 1.000 de bucăți în România, 68 euro în Ucraina, 64 euro în Italia, 51 euro în Polonia, 42 euro în Cehia și 31 euro în Estonia, în timp ce în Republica Moldova nivelul ajunge la 71 euro pentru 1.000 de bucăți.

Proiectul de lege mai prevede extinderea listei produselor supuse accizării, prin includerea băuturilor cu conținut de zahăr și a articolelor pirotehnice de divertisment și scenă. În cazul băuturilor îndulcite, măsura urmărește reducerea consumului excesiv de zahăr, asociat cu riscuri majore pentru sănătate, precum obezitatea, diabetul și bolile cardiovasculare. Pentru articolele pirotehnice, accizarea este justificată prin riscurile de siguranță, impactul asupra mediului, poluarea fonică și efectele negative asupra sănătății oamenilor și animalelor.

Proiectul politicii fiscale se află la etapa consultărilor publice, urmând să fie aprobat de Guvern și ulterior supus votului în Parlament.