Pentagonul grăbește procedura de livrare de arme către Ucraina. SUA se teme de atacurile Rusiei cu dronele kamikaze

Rusia atacă Ucraina cu drone iraniene

Dronele au devenit o problemă din ce în ce mai gravă pentru Ucraina. Așadar, Departamentul de Stat a declarat, după bombardamentele de ieri, că dronele reprezintă o încălcare a unei rezoluții a Consiliului de Securitate al ONU. Rusia a apelat a aceste arme pentru că rezervele sale de muniție de precizie încep să se epuizeze.

Prin aceste arme, Moscova își va menține capacitatea de a lovi ținte de mare valoare, dar și va teroriza orașele ucrainene, de la distanță, susțin analiștii occidentali. În ultimele zile, acestea au fost folosite pentru a lovi infrastructura energetică. Aceste drone kamikaze din Iran sunt diferite de cele tradiționale pentru că sunt proiectate să se prăbușească pe o țintă și să explodeze. Astfel, ele își detonează focosul şi distrug dronele în acest proces. Mai mult decât atât, ele sunt mai mici şi mai uşor de controlat față rachetele de croazieră.

Statele Unite nu ştiu exact câte drone a furnizat Iranul Rusiei. Totuși, analiştii militari spun că numărul este în mod clar substanţial. Forțele ruse au tras 43 de focuri numai luni, dintre care 37 au fost doborâte de sistemele de apărare aeriană, au precizat Forţele Aeriene Ucrainene. Un oficial american din domeniul apărării a estimat că numărul total este de ordinul sutelor, notează CNN.

Christine Lagarde, președinta Băncii Centrale Europene (BCE), a anunțat că va demisiona pe 7 februarie 2027, cu aproape nouă luni înainte de expirarea mandatului său. Decizia, făcută publică joi, 29 octombrie, vine într-o perioadă complicată pentru economia europeană și deschide negocierile pentru desemnarea unui nou lider al instituției care stabilește dobânzile în zona euro.

Potrivit unui comunicat oficial al BCE, Christine Lagarde a informat Consiliul Guvernatorilor și pe președintele Consiliului European, António Costa, despre intenția sa de a părăsi funcția. Instituția nu a precizat motivele demisiei și nici planurile acesteia după retragere.

Lagarde, în vârstă de 70 de ani, conduce Banca Centrală Europeană din noiembrie 2019, iar mandatul său de opt ani urma să expire la 31 octombrie 2027. În această perioadă, instituția a traversat mai multe crize majore, inclusiv pandemia de COVID-19, creșterea puternică a inflației și șocurile energetice provocate de conflictele internaționale.

Plecarea anticipată are și implicații politice importante. Aceasta le-ar permite liderilor europeni să desemneze un nou președinte al BCE înaintea alegerilor prezidențiale din Franța, programate pentru primăvara anului 2027. Astfel, actualul președinte francez, Emmanuel Macron, ar putea participa la negocierile privind viitoarea conducere a instituției.

În ultimele luni, presa internațională a relatat despre posibilitatea ca Lagarde să preia conducerea Forumului Economic Mondial, organizația care desfășoară anual reuniunea de la Davos. Deocamdată, informația nu a fost confirmată oficial.

Președintele Consiliului European, António Costa, a anunțat că procedura de desemnare a succesorului va începe imediat, pentru a asigura o tranziție fără probleme.

„Pentru a asigura o tranziție fără probleme către viitoarea conducere a BCE, procesul de numire a succesorului său va fi inițiat astăzi și se va desfășura fără întârziere”, a declarat Costa.

Schimbarea conducerii BCE are loc într-un moment în care Europa se confruntă cu presiuni inflaționiste, incertitudini economice și tensiuni geopolitice. Deciziile instituției privind dobânzile influențează costurile creditelor, investițiile și evoluția economiei în cele 21 de state care utilizează moneda euro.

Înainte de a ajunge la conducerea Băncii Centrale Europene, Christine Lagarde a fost director general al Fondului Monetar Internațional, între 2011 și 2019, și ministru al Finanțelor în Franța.