Două companii internaționale, sancționate dur de Serviciul Fiscal. AmCham: Sunt cei mai mari contribuabili la buget

Birocrația excesivă este unul dintre factorii principali de risc pentru comunitatea de afaceri din Republica Moldova, iar intervențiile abuzive din partea autorităților de control influențează plecarea investitorilor de pe piață. Declarația îi aparține directorului executiv AmCham, Mila Malairau, notează MoldStreet.

În acest context de participanți, a fost menționat British American Tobacco. La începutul lunii septembrie, BAT a anunțat că își sistează activitatea la noi în țară, după 21 de ani de prezență pe piață.

Directorul executiv AmCham a declarat că, recent, câțiva investitori mari din SUA și Europa au fost sancționați foarte dur de autoritățile de control, și anume de către Serviciul Fiscal de Stat, pe anumite norme care au caracter interpretabil.

„Am avut discuții pe anumite platforme, dar nu am reușit să convingem autoritatea să nu sancționeze atât de dur agenții economici. Aceste sancțiuni dure, în valoare totală de 14 milioane de lei, au fost aplicate la două companii care sunt membre AmCham și care sunt printre cei mai mari plătitori de impozite și contribuabili la bugetul de stat. Sancțiunea a fost aplicată pentru o încălcare care în niciun mod nu a prejudiciat bugetul de stat. Sancțiunea ține de un moment de birocrație, nu a fost tipărit corect pachetul produsului. Aceste companii vor merge în instanță”, a menționat Malairau în cadrul Clubului Presei Economice.

Aceasta a mai spus că birocrația excesivă și presiunea asupra agenților economici trebuie redusă.

„Dacă, înainte, companiile erau mult mai tolerante la atitudinea autorităților și la intervențiile birocratice absolut nejustificate și pe alocuri abuzive, acum anumite reguli care nu au niciun sens economic și juridic creează antipatie pentru business, iar costul de desfășurare a afacerii este mare. Odată ce aceste proceduri devin anevoioase, apare dorința companiilor de a pleca pe o altă piață”, a adăugat directorul executiv AmCham.

În cadrul evenimentului s-a discutat și despre Politica fiscală, proiectul căreia nu a fost prezentat până astăzi.

„Nu am primit o sinteză și nu am văzut să fie publicat un document de propuneri. Presupunem că vor fi anumite majorări de taxe mai accelerate. Așteptăm ca proiectul Politicii fiscale să fie publicat și pus în discuții publice. Este foarte important ca acest document să fie consultat cât mai rapid cu membrii Asociațiilor de Business, ca să avem suficient timp ca să venim cu propuneri”, a declarat fostul viceministru al Finanțelor, Veronica Sirețeanu, manager de politici al Amcham.

„În ultima perioadă apar anumite proiecte care țin de Politica fiscală, dar care, din păcate, sunt anunțate în afara procesului normal de Politică fiscală. Deseori, aceste proiecte sunt calificate de membrii Asociației drept bombe și bulversează foarte mult comunitatea mediului de afaceri. Aceste inițiative sunt promovate mai alert, fără a fi evaluat impactul economic asupra businessului. Drept exemplu este faimosul proiect de lege privind implementarea prețului de transfer – o bombă adevărată pentru companiile vizate de aceste reglementări”, susține Mila Malairau.

Prezent la conferință, noul director al Agenției de Investiții din Moldova, Marin Ciobanu, a declarat că, în pofida greutăților, s-a reușit și atragerea a câtorva investitori strategici cum ar fi o companie din Elveția, specializată în procesarea fructelor, care a finalizat construcția fabricii în raionul Ștefan Vodă. Un alt investitor german planifică să creeze 300 de locuri de muncă în raionul Strășeni, unde va produce fibră de sticlă. De asemenea, o companie din Danemarca planifică până la final de an să înceapă activitatea în raionul Rezina.

#AmCham #companii #serviciul fiscal

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Borge Brende, preşedintele Forumului Economic Mondial, nu vede cu ochi buni tabloul economiei mondiale, afirmând că lumea se va confrunta cu un deceniu de creştere în slow-motion dacă nu se aplică măsurile economice corecte.

El a subliniat pericolul pe care îl prezintă pentru economie datoria globală, aflată în continua creştere, şi care a ajuns la un nivel nemaivăzut din 1820, accelerând riscul de stagflaţie cu care s-ar putea confrunta economiile avansate, scrie CNCB.

„Trebuie să abordăm situaţia datoriilor la nivel mondial. Nu am mai văzut o asemenea datorie de la Războaiele Napoleoniene, suntem pe cale să acumulăm datorii cât tot PIB-ul la nivel global”, a avertizat Brende.
El este de părere că guvernele trebuie să se gândească cum să reducă această datorie şi să ia măsurile fiscale corecte fără a ajunge în situaţia de a declanşa o recesiune. De asemenea, a semnalat presiunile inflaţioniste persistente şi faptul că inteligenţa artificială generativă ar putea fi o oportunitate pentru ţările în curs de dezvoltare.

Avertismentul său se vine în continuarea unui raport recent al Fondului Monetar Internaţional, care a observat că datoria publică mondială a crescut la 93% din PIB anul trecut, fiind în continuare cu 9 puncte procentuale mai mare decât nivelurile anterioare pandemiei. FMI a estimat că datoria publică mondială s-ar putea apropia de 100% din PIB până la sfârşitul deceniului.
Fondul a evidenţiat, de asemenea, nivelurile ridicate ale datoriei din China şi Statele Unite, afirmând că politica fiscală relaxată din cele din urmă pune presiune asupra ratelor şi a dolarului care apoi împinge în sus costurile de finanţare în întreaga lume, exacerbând problemele care deja există.

La începutul acestei luni, Fondul Monetar Internaţional şi-a majorat uşor prognoza de creştere globală, afirmând că economia mondială s-a dovedit „surprinzător de rezistentă” în ciuda presiunilor inflaţioniste şi a schimbărilor de politică monetară. În prezent, acesta se aşteaptă la o creştere globală de 3,2% în 2024, în creştere cu un modest 0,1 puncte procentuale faţă de prognoza sa anterioară din ianuarie.

Brende de la WEF a declarat duminică că cel mai mare risc pentru economia globală este acum „recesiunea geopolitică cu care ne confruntăm”, subliniind recentele tensiuni dintre Iran şi Israel.

„Există atât de multă imprevizibilitate şi se poate scăpa uşor de sub control. Dacă Israelul şi Iranul ar fi agravat acest conflict, am fi putut vedea peste noapte un preţ al petrolului de 150 de dolari. Iar acest lucru ar fi fost, desigur, foarte dăunător pentru economia globală”, a spus el.