S-a strâns lațul la gâtul lui Șor și Plahotniuc! Ce înseamnă sancțiunile bancare ale SUA pentru cei doi

Ambasadorul Statelor Unite ale Americii în R. Moldova, Kent D. Logsdon, a anunțat miercuri, 26 octombrie, că Departamentul Trezoreriei Statelor Unite a impus sancțiuni împotriva lui Vlad Plahotniuc, Ilan Șor și soția sa, partidului Șor și câtorva cetățeni ruși care s-au amestecat în alegerile din Moldova. Aceștia au încercat să influențeze rezultatele. Diplomatul a spus că toate activele, bunurile, banii acestora aflați în SUA vor fi înghețați. Totodată nicio companie americană nu va putea încheia tranzacții sau contracte cu acești subiecți.

Sancțiunile aplicate de SUA înseamnă că nicio bancă din lume nu va presta servicii bancare celor doi. Este vorba de transferuri, deschiderea conturilor și alte operațiuni bancare. Or, în cazul în care vreo instituție financiară va face careva operațiuni bancare va fi sancționată de SUA și deconectată de la sistemul de plăți internaționale SWIFT (The Society for Worldwide Interbank Financial Telecommunication – o rețea de mesagerie folosită pentru transmiterea de informații financiare de băncile din întreaga lume care au activitate internațională, pentru transferurile internaționale în valută).

O soluție ar fi operarea prin persoane interpuse, însă oricum vor trebui să declare cine sunt beneficiarii efectivi. Or, în cazul în care vreo entitate financiară va încălca sancțiunile riscă să își piardă afacerea sau să fie lichidată.

Un exemplu de bancă, care a fost sancționată de SUA este ABLV din Riga, Letonia, care în 2018 a fost lichidată. Respectiva instituție financiară împreună cu alte două bănci letone (PrivatBank și Pasta Banka), a servit drept „poartă europeană” pentru preluarea concertată a controlului asupra a trei bănci din Republica Moldova, implicate în „furtul miliardului – 2014”. Este vorba de Banca de Economii, Unibank și Banca Socială.

ABLV Bank a fost sancționată de SUA pentru schema de spălare de bani în favoarea programului nuclear din Coreea de Nord și acțiunilor ilegale în Azerbaidjan, Rusia și Ucraina. Potrivit SUA, până în 2017 conducerea băncii a folosit mita drept instrument pentru a exercita influență asupra persoanelor cu funcții de răspundere din Letonia în încercarea de a preveni acțiuni legale îndreptate împotriva băncii și de a minimiza riscurile ridicate a acțiunilor ei. Ulterior managerul băncii a fost arestat.

#sanctiuni #Sor #Plahotniuc

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Statele Unite introduc taxe vamale de până la 100% pentru dronele și componentele importate, într-o încercare de a reduce dependența de China și de a stimula producția americană. Președintele Donald Trump a justificat măsurile prin riscurile pe care dependența de furnizorii externi le-ar reprezenta pentru securitatea națională și economică a SUA.

Cele mai dure tarife vor viza dronele de mari dimensiuni și tehnologiile care pot avea inclusiv utilizări militare. Dronele echipate, de exemplu, cu sisteme de termoviziune, precum și o serie de componente considerate critice vor fi taxate cu 100% din valoarea importului.

În cazul dronelor de dimensiuni mai mici și al componentelor care nu sunt considerate o amenințare pentru securitatea națională, tariful va fi de 25%.

Măsurile sunt îndreptate în special spre reducerea dependenței Statelor Unite de China, țară care domină piața mondială a dronelor comerciale.

Casa Albă susține că dezvoltarea rapidă a producției interne de drone este necesară atât pentru securitatea națională, cât și pentru cea economică. Washingtonul speră că noile taxe vor încuraja investițiile în fabricile americane, vor sprijini industria de apărare și vor crea noi locuri de muncă.

Administrația americană a prevăzut însă un regim preferențial pentru o serie de parteneri. Dronele și componentele provenite din Uniunea Europeană, Japonia, Liechtenstein, Coreea de Sud, Elveția și Taiwan vor fi supuse unui tarif de 15%, iar importurile din Marea Britanie vor fi taxate cu 10%.

Pentru aplicarea tarifelor preferențiale, aproape toate echipamentele, programele și tehnologiile utilizate trebuie să provină din țara exportatoare respectivă sau din Statele Unite. Noile taxe pentru produsele provenite din aceste state nu vor fi cumulate cu alte tarife introduse anterior de administrația Trump.

Decizia vine înaintea unei întâlniri așteptate între Donald Trump și liderul chinez Xi Jinping, programată pentru 24 septembrie.

Documentul semnat de Trump îi solicită, de asemenea, secretarului Comerțului să elaboreze un program destinat sprijinirii companiilor care investesc în producția de drone și componente pe teritoriul Statelor Unite.

Baza juridică pentru introducerea tarifelor este Secțiunea 232 a Legii privind extinderea comerțului din 1962, care permite președintelui american să restricționeze importurile atunci când acestea sunt considerate o amenințare pentru securitatea națională.

Anterior, Departamentul Comerțului a analizat dependența Statelor Unite de dronele fabricate în străinătate și a concluzionat că amploarea importurilor generează riscuri pentru securitatea țării. Administrația Trump a utilizat același mecanism pentru introducerea unor tarife asupra oțelului, aluminiului, automobilelor și componentelor auto.

Noile taxe pentru drone urmează să intre în vigoare la 21 de zile de la semnarea declarației. Pentru componentele care nu sunt considerate critice, tarifele vor începe să fie aplicate peste 180 de zile.

Măsurile fac parte din politica mai amplă a Washingtonului de reducere a dependenței de tehnologiile chineze și de consolidare a capacităților industriale americane, în special în domeniile considerate strategice pentru apărare.

#drone sua #taxe