S-a strâns lațul la gâtul lui Șor și Plahotniuc! Ce înseamnă sancțiunile bancare ale SUA pentru cei doi

Ambasadorul Statelor Unite ale Americii în R. Moldova, Kent D. Logsdon, a anunțat miercuri, 26 octombrie, că Departamentul Trezoreriei Statelor Unite a impus sancțiuni împotriva lui Vlad Plahotniuc, Ilan Șor și soția sa, partidului Șor și câtorva cetățeni ruși care s-au amestecat în alegerile din Moldova. Aceștia au încercat să influențeze rezultatele. Diplomatul a spus că toate activele, bunurile, banii acestora aflați în SUA vor fi înghețați. Totodată nicio companie americană nu va putea încheia tranzacții sau contracte cu acești subiecți.

Sancțiunile aplicate de SUA înseamnă că nicio bancă din lume nu va presta servicii bancare celor doi. Este vorba de transferuri, deschiderea conturilor și alte operațiuni bancare. Or, în cazul în care vreo instituție financiară va face careva operațiuni bancare va fi sancționată de SUA și deconectată de la sistemul de plăți internaționale SWIFT (The Society for Worldwide Interbank Financial Telecommunication – o rețea de mesagerie folosită pentru transmiterea de informații financiare de băncile din întreaga lume care au activitate internațională, pentru transferurile internaționale în valută).

O soluție ar fi operarea prin persoane interpuse, însă oricum vor trebui să declare cine sunt beneficiarii efectivi. Or, în cazul în care vreo entitate financiară va încălca sancțiunile riscă să își piardă afacerea sau să fie lichidată.

Un exemplu de bancă, care a fost sancționată de SUA este ABLV din Riga, Letonia, care în 2018 a fost lichidată. Respectiva instituție financiară împreună cu alte două bănci letone (PrivatBank și Pasta Banka), a servit drept „poartă europeană” pentru preluarea concertată a controlului asupra a trei bănci din Republica Moldova, implicate în „furtul miliardului – 2014”. Este vorba de Banca de Economii, Unibank și Banca Socială.

ABLV Bank a fost sancționată de SUA pentru schema de spălare de bani în favoarea programului nuclear din Coreea de Nord și acțiunilor ilegale în Azerbaidjan, Rusia și Ucraina. Potrivit SUA, până în 2017 conducerea băncii a folosit mita drept instrument pentru a exercita influență asupra persoanelor cu funcții de răspundere din Letonia în încercarea de a preveni acțiuni legale îndreptate împotriva băncii și de a minimiza riscurile ridicate a acțiunilor ei. Ulterior managerul băncii a fost arestat.

#sanctiuni #Sor #Plahotniuc

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Gigantul auto german Mercedes-Benz a decis să suspende toate investițiile suplimentare în fabricile sale din Germania și analizează posibilitatea închiderii unor unități de producție, pe fondul prăbușirii profitabilității, scăderii vânzărilor în China și conflictului cu sindicatele privind reducerea costurilor salariale. Decizia marchează o nouă etapă a crizei care lovește industria auto germană, unul dintre pilonii celei mai mari economii europene.

Directorul de producție al Mercedes-Benz, Michael Schiebe, a anunțat într-un interviu publicat pe 12 noiembrie în rețeaua internă a companiei că întregul consiliu de administrație a decis suspendarea investițiilor în unitățile germane. Potrivit acestuia, după luni de negocieri cu reprezentanții angajaților, nu se întrevede deocamdată nicio soluție pentru reducerea cheltuielilor.

„Cu actuala structură a costurilor nu putem investi în Germania”, a transmis conducerea companiei, subliniind că producția locală a devenit mult prea scumpă în comparație cu alte țări europene.

Directoarea de resurse umane, Britta Seeger, a avertizat că Mercedes-Benz este nevoit să examineze concret posibilitatea închiderii unor fabrici, deși conducerea și-ar dori să evite un asemenea scenariu.

„Cu toții vrem să evităm cu orice preț închiderea fabricilor. Din păcate, acum trebuie să analizăm această opțiune mult mai detaliat”, a declarat Seeger, citată de Reuters.

Miza principală a conflictului este programul de muncă. Conducerea Mercedes solicită majorarea săptămânii de lucru de la 35 la 40 de ore, fără creșterea salariilor. Practic, angajații ar urma să lucreze cu cinci ore mai mult săptămânal pentru aceeași remunerație, ceea ce ar reduce costul unei ore de muncă pentru companie.

Sindicatul IG Metall respinge categoric propunerea, considerând săptămâna de lucru de 35 de ore una dintre cele mai importante realizări obținute prin negocierile colective. Mai mult, sindicatul solicită o majorare salarială de 5%, într-un moment în care producătorul auto încearcă să reducă drastic cheltuielile.

Diferențele de cost sunt uriașe. Potrivit conducerii Mercedes-Benz, o oră de muncă în anumite fabrici germane poate costa de până la cinci ori mai mult decât în unitățile din Europa de Est. Compania consideră că această discrepanță afectează competitivitatea producției și deciziile privind amplasarea viitoarelor investiții.