Oficial! Când încep indienii construcția linei de înaltă tensiune Vulcănești

Construcția linei de înaltă tensiune Vulcănești – Chișinău va începe în primăvara anului 2023, potrivit unui răspuns oferit BANI.MD de Ministerul Infrastructurii.

„Contractul semnat la data de 12 noiembrie 2021 și intrat în vigoare la data de 22 decembrie 2021, cu durata de implementare de 42 de luni de la intrarea în vigoare, are ca scop proiectarea, furnizarea și construcția unei noi linii electrice aeriene 400 kV de transport a energiei electrice pe direcția Vulcănești-Chișinău. Prin urmare, după intrarea în vigoare a contractului, a fost inițiată etapa de proiectare a liniei, cu termenul planificat de finalizare în decembrie a anului curent. Menționăm că proiectul tehnic este unul complex, care cuprinde proiectarea a 3 tipuri de piloni, proiectarea fundațiilor pentru fiecare tip de pilon si pentru 5 tipuri de sol, testările-tip pentru fiecare tip de pilon și pentru conductoare, pentru firul optic și de împământare, pentru izolatoare și feronerie, pentru a verifica rezistența acestora și conformarea cu specificațiile tehnice înainte de a fi produse ș.a. Termenul actual planificat pentru inițierea construcției liniei este primăvara anului 2023”, se arată în răspunsul ministerului.

Licitația pentru construcția linei de înaltă tensiune Vulcănești – Chișinău a fost câștigată de compania indiană KEK International.

„Proiectul noii linii de înaltă tensiune de 400 kV Vulcănești – Chișinău se află în construcție, conform planului, iar în maxim trei ani ar trebui să fie finalizată”, declara anterior Ministrul Infrastructurii, Andrei Spînu.

#linie #vulcanesti #Energie #Chisinau

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Premierul Norvegiei, Jonas Gahr Støre, a cerut Uniunii Europene să renunțe la moratoriul privind explorarea și exploatarea resurselor de petrol și gaze din regiunea arctică, argumentând că securitatea energetică a Europei trebuie să primeze în actualul context geopolitic.

Într-un interviu acordat publicației Financial Times, premierul norvegian a calificat drept „nejustificată” poziția Bruxelles-ului față de exploatarea hidrocarburilor din nordul extrem al continentului.

Potrivit lui Støre, după declanșarea războiului dintre Rusia și Ucraina, Europa a devenit deja dependentă de gazele extrase în Arctica. El a amintit că majorarea exporturilor de gaze către Uniunea Europeană după 2022 a fost asigurată în mare parte de gazul natural lichefiat produs la terminalul din Hammerfest.

„Când a început războiul din Ucraina, am crescut exporturile de gaze către Uniunea Europeană, iar întreaga creștere a fost asigurată de Arctica. Era vorba despre gaz natural lichefiat din Hammerfest”, a declarat premierul norvegian.

Oficialul a avertizat că, dacă Europa nu dorește aceste resurse energetice, ele vor fi redirecționate către alte piețe. Totodată, el a întrebat dacă statele europene consideră mai sigur să depindă de livrările din Golful Persic, din Qatar sau din Statele Unite.

Declarațiile vin pe fondul schimbărilor geopolitice majore din ultimii ani. Norvegia încearcă să se poziționeze drept principalul furnizor democratic de energie pentru Europa, în timp ce războiul din Orientul Mijlociu și tensiunile privind Groenlanda au readus Arctica în centrul preocupărilor de securitate ale Occidentului.

În acest context, Bruxelles-ul analizează actualizarea strategiei sale pentru Arctica. Potrivit autorităților norvegiene, gazul provenit din această regiune ar trebui privit drept un activ strategic pentru securitatea energetică europeană și nu exclusiv prin prisma obiectivelor climatice.

Norvegia susține că exploatările din Marea Barents nu pot fi comparate cu imaginea clasică a Arcticii, asociată cu ghețari, regiuni izolate și ecosisteme fragile. Companii precum Equinor și Var Energi dezvoltă deja proiecte importante în această zonă, iar eliminarea restricțiilor europene ar facilita accesul la finanțare din partea băncilor europene.

În același timp, tema rămâne sensibilă în interiorul Uniunii Europene. Diplomați europeni au recunoscut că există în continuare îngrijorări majore privind impactul asupra mediului și efectele asupra schimbărilor climatice.

Premierul norvegian a respins însă acuzațiile că Oslo folosește argumentele de securitate pentru a-și promova industria petrolieră. Potrivit acestuia, Europa are interesul să dezvolte resurse energetice produse conform celor mai stricte standarde tehnologice și de mediu din lume.

Comisia Europeană a confirmat că strategia pentru Arctica este în curs de actualizare pentru a reflecta noul context geopolitic și geoeconomic, subliniind însă că obiectivele privind protecția mediului, combaterea schimbărilor climatice și dezvoltarea durabilă rămân priorități pentru Uniunea Europeană.