Ameninţările nucleare ale lui Putin, utile asupra lui Scholz. Germania este „zona vizată”, au fost numite trei ţinte

30 Oct. 2022, 05:01
 // Categoria: Actual // Autor:  bani.md
30 Oct. 2022, 05:01 // Actual //  bani.md

Cancelarul Olaf Scholz a fost unul dintre primii politicieni de top din Occident care a abordat această problemă. În aprilie, el a declarat pentru SPIEGEL: „Fac totul pentru a preveni o escaladare care va duce la un al treilea război mondial. Nu trebuie să existe un război nuclear”. Unul dintre ei a făcut ameninţarea, celălalt a luat-o în serios. Terenul era pregătit pentru o nouă perioadă de frică.

Ameninţarea nucleară, din nou prezentă în Europa

Joachim Krause, în vârstă de 71 de ani, este directorul Institutului de Politică de Securitate de la Universitatea din Kiel, un şoim de şcoală veche, un om care ar fi fost numit „contra-rachetă” în timpul Războiului Rece, pentru că vrea să ştie exact câte arme are fiecare ţară.

În această tradiţie, Krause a continuat neobosit să numere şi să calculeze, cu un rezultat discutabil în prezent. Există din nou un decalaj de rachete nucleare în Europa. Rusia , scrie Krause într-una dintre numeroasele sale lucrări, pe care aproape numai experţii o iau în seamă, „şi-a extins şi rafinat masiv ameninţarea nucleară împotriva Europei fără provocare occidentală” în ultimii zece ani. Krause numără în jur de 2.000 de arme nucleare cu rază medie de acţiune din partea Rusiei. Germania este „principala zonă vizată”.

Krause a considerat Războiul Rece „mai puţin riscant” în comparaţie cu situaţia actuală. În opinia sa, exista o singură situaţie cu adevărat periculoasă la acea vreme: În timpul crizei rachetelor cubaneze din 1962, navele americane au forţat un submarin sovietic să iasă la suprafaţă fără să ştie că acesta era înarmat cu o torpilă nucleară.

Ştie Scholz ceva ce cetăţenii nu ştiu?

Dacă Germania ar livra Ucrainei tancuri de luptă Leopard 2, Putin ar putea folosi arme nucleare. Acest scenariu pare să bântuie mintea cancelarului german. De ce? Ştie Scholz ceva ce cetăţenii nu ştiu?

Ameninţările nucleare ale lui Putin, utile asupra lui Scholz. Germania este "principala zonă vizată", au fost numite trei ţinte
EVENIMENT

Ameninţările nucleare ale lui Putin, utile asupra lui Scholz. Germania este „principala zonă vizată”, au fost numite trei ţinte

Cancelarul Olaf Scholz a fost unul dintre primii politicieni de top din Occident care a abordat această problemă. În aprilie, el a declarat pentru SPIEGEL: „Fac totul pentru a preveni o escaladare care va duce la un al treilea război mondial. Nu trebuie să existe un război nuclear„. Unul dintre ei a făcut ameninţarea, celălalt a luat-o în serios. Terenul era pregătit pentru o nouă perioadă de frică.

Ameninţarea nucleară, din nou prezentă în Europa

Joachim Krause, în vârstă de 71 de ani, este directorul Institutului de Politică de Securitate de la Universitatea din Kiel, un şoim de şcoală veche, un om care ar fi fost numit „contra-rachetă” în timpul Războiului Rece, pentru că vrea să ştie exact câte arme are fiecare ţară.

În această tradiţie, Krause a continuat neobosit să numere şi să calculeze, cu un rezultat discutabil în prezent. Există din nou un decalaj de rachete nucleare în Europa. Rusia , scrie Krause într-una dintre numeroasele sale lucrări, pe care aproape numai experţii o iau în seamă, „şi-a extins şi rafinat masiv ameninţarea nucleară împotriva Europei fără provocare occidentală” în ultimii zece ani. Krause numără în jur de 2.000 de arme nucleare cu rază medie de acţiune din partea Rusiei. Germania este „principala zonă vizată”.

Krause a considerat Războiul Rece „mai puţin riscant” în comparaţie cu situaţia actuală. În opinia sa, exista o singură situaţie cu adevărat periculoasă la acea vreme: În timpul crizei rachetelor cubaneze din 1962, navele americane au forţat un submarin sovietic să iasă la suprafaţă fără să ştie că acesta era înarmat cu o torpilă nucleară.

Ştie Scholz ceva ce cetăţenii nu ştiu?

Dacă Germania ar livra Ucrainei tancuri de luptă Leopard 2, Putin ar putea folosi arme nucleare. Acest scenariu pare să bântuie mintea cancelarului german. De ce? Ştie Scholz ceva ce cetăţenii nu ştiu?

Un zvon circulă de luni de zile în Berlin. Se spune că Putin l-ar fi ameninţat pe Scholz la telefon cu un atac nuclear. Scholz neagă acest lucru. Acest lucru este mai concret: mai multe surse din cercurile de securitate au confirmat pentru SPIEGEL că serviciile secrete occidentale au interceptat mesaje radio ale marinei ruseşti de la o manevră în Marea Baltică la sfârşitul anului trecut. S-a vorbit despre lovituri nucleare împotriva Germaniei şi au fost numite trei ţinte: Berlin, baza aeriană americană de la Ramstein şi baza aeriană Büchel, unde americanii îşi depozitează bombele atomice.

Nu este neobişnuit ca utilizarea armelor nucleare să fie discutată şi exersată în cadrul unui exerciţiu militar, iar acest lucru se întâmplă şi în timpul manevrelor NATO. Cu toate acestea, unii experţi în securitate consideră că este posibil ca ruşii să fi numit în mod deliberat ţintele pentru a intimida Occidentul, ştiind, desigur, că acestea vor fi interceptate. Astfel, au vrut să stârnească teama de care au nevoie pentru a ţine Occidentul în şah. Din acel moment, Scholz a încercat să evite escaladarea situaţiei.

A fost o greşeală gravă, consideră Krause. „Semnalul nuclear” este o formă specială şi complexă de comunicare politică care s-a dezvoltat în timpul Războiului Rece. Prin aluzii pe care doar cunoscătorii le înţeleg, cealaltă tabără este anunţată la ce să se aştepte. Krause spune că în ciuda ameninţărilor, este important ca un lider să rămână calm şi raţional, să nu arate frică.

Germania, republica fricii

Scholz i-a semnalat stângaci lui Putin că poate intimida Germania dacă ameninţă cu arme nucleare. Descurajarea este o chestiune de mentalitate. Germanilor le lipseşte în general mentalitatea de descurajare, asta este ceea ce îl înnebuneşte uneori pe Krause: refuzul de a aborda raţional subiectul războiului, de a gândi la rece, de a calcula cu exactitate şi de a elabora o strategie inteligentă. Faptul că germanii lasă frica să domine, nu raţiunea.

De unde vine această teamă? O teorie vede originea în Războiul de Treizeci de Ani, când mari părţi ale Germaniei au fost devastate cu brutalitate. Alţii localizează rădăcinile mai degrabă în Primul şi al Doilea Război Mondial, deoarece tradiţiile sunt încă vii.

ADN-ul german: Responsabilitatea pentru două războaie mondiale, responsabilitatea pentru Holocaust. Istoricul Frank Biess scrie în cartea sa „Republica fricii”: „Cultura rememorării în Republica Federală a activat diferite aspecte ale acestui trecut, care au constituit apoi baza unor idei precare, adesea anxioase şi ocazional apocaliptice despre viitor.” Teama pronunţată de războiul nuclear este, prin urmare, proiecţia unui trecut catastrofal în viitor.

05 Sept. 2026, 10:45
 // Categoria: Bani și Afaceri // Autor:  Ursu Victor
05 Sept. 2026, 10:45 // Bani și Afaceri //  Ursu Victor

Anghinarea, o cultură încă rar întâlnită pe terenurile agricole din România, ar putea deveni o opțiune interesantă pentru fermierii care caută produse de nișă cu valoare adăugată ridicată. În condiții favorabile și la prețuri bune de vânzare, veniturile brute pot ajunge chiar la 60.000 de euro pe hectar, potrivit calculelor prezentate de publicația Blic.

Planta este cunoscută în special în bucătăria mediteraneană și poate fi comercializată atât în stare proaspătă, cât și către procesatori. Cultivarea ei este posibilă și în România, însă rezultatele depind în mare măsură de soiul ales, calitatea solului, accesul la apă și protejarea culturii în timpul iernii.

Producțiile diferă semnificativ. Unele cercetări au indicat randamente de aproximativ 14,6-15,7 tone de capitule comercializabile la hectar în cazul unor hibrizi, în timp ce la anumite soiuri locale producția a fost de numai 2,6-7,3 tone. În condiții bune de cultivare, randamentele pot urca însă la 13,7-24,3 tone la hectar.

Densitatea de plantare diferă și ea în funcție de tehnologie. Într-unul dintre sistemele analizate au fost cultivate aproximativ 9.200 de plante la hectar, la o distanță de 1,4 metri între rânduri și 0,8 metri între plante.

Investiția inițială poate include pregătirea terenului, materialul săditor, irigațiile, îngrășămintele, tratamentele fitosanitare, forța de muncă, recoltarea, ambalarea și transportul. Din acest motiv, costurile pot varia puternic de la un producător la altul, iar fermierii care dispun deja de teren, utilaje și infrastructură pornesc cu un avantaj.

Cea mai spectaculoasă diferență apare însă la prețul de vânzare. La o producție de 15 tone la hectar și un preț de 2 euro pe kilogram, valoarea recoltei ar fi de aproximativ 30.000 de euro. La 3 euro/kg, venitul brut ar ajunge la 45.000 de euro, iar la 4 euro/kg ar putea urca până la 60.000 de euro.

Este vorba însă despre venit brut, nu despre profit. Din această sumă trebuie scăzute toate costurile de producție, iar calculul presupune că întreaga recoltă poate fi vândută la prețul respectiv.

Un alt factor esențial este irigarea. Anghinarea are nevoie de suficientă apă, iar lipsa unui sistem de irigații stabil poate afecta semnificativ producția. La fel de importantă este alegerea unui soi adaptat condițiilor locale.

Cea mai mare provocare rămâne însă desfacerea. Piața anghinarei este mult mai puțin dezvoltată în România decât în țările mediteraneene, unde produsul este consumat pe scară largă.

Printre potențialii cumpărători se numără restaurantele, supermarketurile, magazinele specializate și procesatorii agricoli. Pentru fermieri, riscul apare atunci când producția este mare, dar piața de desfacere nu este suficient de dezvoltată.