Ameninţările nucleare ale lui Putin, utile asupra lui Scholz. Germania este „zona vizată”, au fost numite trei ţinte

30 Oct. 2022, 05:01
 // Categoria: Actual // Autor:  bani.md
30 Oct. 2022, 05:01 // Actual //  bani.md

Cancelarul Olaf Scholz a fost unul dintre primii politicieni de top din Occident care a abordat această problemă. În aprilie, el a declarat pentru SPIEGEL: „Fac totul pentru a preveni o escaladare care va duce la un al treilea război mondial. Nu trebuie să existe un război nuclear”. Unul dintre ei a făcut ameninţarea, celălalt a luat-o în serios. Terenul era pregătit pentru o nouă perioadă de frică.

Ameninţarea nucleară, din nou prezentă în Europa

Joachim Krause, în vârstă de 71 de ani, este directorul Institutului de Politică de Securitate de la Universitatea din Kiel, un şoim de şcoală veche, un om care ar fi fost numit „contra-rachetă” în timpul Războiului Rece, pentru că vrea să ştie exact câte arme are fiecare ţară.

În această tradiţie, Krause a continuat neobosit să numere şi să calculeze, cu un rezultat discutabil în prezent. Există din nou un decalaj de rachete nucleare în Europa. Rusia , scrie Krause într-una dintre numeroasele sale lucrări, pe care aproape numai experţii o iau în seamă, „şi-a extins şi rafinat masiv ameninţarea nucleară împotriva Europei fără provocare occidentală” în ultimii zece ani. Krause numără în jur de 2.000 de arme nucleare cu rază medie de acţiune din partea Rusiei. Germania este „principala zonă vizată”.

Krause a considerat Războiul Rece „mai puţin riscant” în comparaţie cu situaţia actuală. În opinia sa, exista o singură situaţie cu adevărat periculoasă la acea vreme: În timpul crizei rachetelor cubaneze din 1962, navele americane au forţat un submarin sovietic să iasă la suprafaţă fără să ştie că acesta era înarmat cu o torpilă nucleară.

Ştie Scholz ceva ce cetăţenii nu ştiu?

Dacă Germania ar livra Ucrainei tancuri de luptă Leopard 2, Putin ar putea folosi arme nucleare. Acest scenariu pare să bântuie mintea cancelarului german. De ce? Ştie Scholz ceva ce cetăţenii nu ştiu?

Ameninţările nucleare ale lui Putin, utile asupra lui Scholz. Germania este "principala zonă vizată", au fost numite trei ţinte
EVENIMENT

Ameninţările nucleare ale lui Putin, utile asupra lui Scholz. Germania este „principala zonă vizată”, au fost numite trei ţinte

Cancelarul Olaf Scholz a fost unul dintre primii politicieni de top din Occident care a abordat această problemă. În aprilie, el a declarat pentru SPIEGEL: „Fac totul pentru a preveni o escaladare care va duce la un al treilea război mondial. Nu trebuie să existe un război nuclear„. Unul dintre ei a făcut ameninţarea, celălalt a luat-o în serios. Terenul era pregătit pentru o nouă perioadă de frică.

Ameninţarea nucleară, din nou prezentă în Europa

Joachim Krause, în vârstă de 71 de ani, este directorul Institutului de Politică de Securitate de la Universitatea din Kiel, un şoim de şcoală veche, un om care ar fi fost numit „contra-rachetă” în timpul Războiului Rece, pentru că vrea să ştie exact câte arme are fiecare ţară.

În această tradiţie, Krause a continuat neobosit să numere şi să calculeze, cu un rezultat discutabil în prezent. Există din nou un decalaj de rachete nucleare în Europa. Rusia , scrie Krause într-una dintre numeroasele sale lucrări, pe care aproape numai experţii o iau în seamă, „şi-a extins şi rafinat masiv ameninţarea nucleară împotriva Europei fără provocare occidentală” în ultimii zece ani. Krause numără în jur de 2.000 de arme nucleare cu rază medie de acţiune din partea Rusiei. Germania este „principala zonă vizată”.

Krause a considerat Războiul Rece „mai puţin riscant” în comparaţie cu situaţia actuală. În opinia sa, exista o singură situaţie cu adevărat periculoasă la acea vreme: În timpul crizei rachetelor cubaneze din 1962, navele americane au forţat un submarin sovietic să iasă la suprafaţă fără să ştie că acesta era înarmat cu o torpilă nucleară.

Ştie Scholz ceva ce cetăţenii nu ştiu?

Dacă Germania ar livra Ucrainei tancuri de luptă Leopard 2, Putin ar putea folosi arme nucleare. Acest scenariu pare să bântuie mintea cancelarului german. De ce? Ştie Scholz ceva ce cetăţenii nu ştiu?

Un zvon circulă de luni de zile în Berlin. Se spune că Putin l-ar fi ameninţat pe Scholz la telefon cu un atac nuclear. Scholz neagă acest lucru. Acest lucru este mai concret: mai multe surse din cercurile de securitate au confirmat pentru SPIEGEL că serviciile secrete occidentale au interceptat mesaje radio ale marinei ruseşti de la o manevră în Marea Baltică la sfârşitul anului trecut. S-a vorbit despre lovituri nucleare împotriva Germaniei şi au fost numite trei ţinte: Berlin, baza aeriană americană de la Ramstein şi baza aeriană Büchel, unde americanii îşi depozitează bombele atomice.

Nu este neobişnuit ca utilizarea armelor nucleare să fie discutată şi exersată în cadrul unui exerciţiu militar, iar acest lucru se întâmplă şi în timpul manevrelor NATO. Cu toate acestea, unii experţi în securitate consideră că este posibil ca ruşii să fi numit în mod deliberat ţintele pentru a intimida Occidentul, ştiind, desigur, că acestea vor fi interceptate. Astfel, au vrut să stârnească teama de care au nevoie pentru a ţine Occidentul în şah. Din acel moment, Scholz a încercat să evite escaladarea situaţiei.

A fost o greşeală gravă, consideră Krause. „Semnalul nuclear” este o formă specială şi complexă de comunicare politică care s-a dezvoltat în timpul Războiului Rece. Prin aluzii pe care doar cunoscătorii le înţeleg, cealaltă tabără este anunţată la ce să se aştepte. Krause spune că în ciuda ameninţărilor, este important ca un lider să rămână calm şi raţional, să nu arate frică.

Germania, republica fricii

Scholz i-a semnalat stângaci lui Putin că poate intimida Germania dacă ameninţă cu arme nucleare. Descurajarea este o chestiune de mentalitate. Germanilor le lipseşte în general mentalitatea de descurajare, asta este ceea ce îl înnebuneşte uneori pe Krause: refuzul de a aborda raţional subiectul războiului, de a gândi la rece, de a calcula cu exactitate şi de a elabora o strategie inteligentă. Faptul că germanii lasă frica să domine, nu raţiunea.

De unde vine această teamă? O teorie vede originea în Războiul de Treizeci de Ani, când mari părţi ale Germaniei au fost devastate cu brutalitate. Alţii localizează rădăcinile mai degrabă în Primul şi al Doilea Război Mondial, deoarece tradiţiile sunt încă vii.

ADN-ul german: Responsabilitatea pentru două războaie mondiale, responsabilitatea pentru Holocaust. Istoricul Frank Biess scrie în cartea sa „Republica fricii”: „Cultura rememorării în Republica Federală a activat diferite aspecte ale acestui trecut, care au constituit apoi baza unor idei precare, adesea anxioase şi ocazional apocaliptice despre viitor.” Teama pronunţată de războiul nuclear este, prin urmare, proiecţia unui trecut catastrofal în viitor.

Realitatea Live

17 Ian. 2026, 11:46
 // Categoria: Actual // Autor:  Ursu Victor
17 Ian. 2026, 11:46 // Actual //  Ursu Victor

Republica Moldova ar putea ajunge, pentru prima dată în istoria sa, la un acord cu Fondul Monetar Internațional care să nu prevadă finanțare directă, ci să fie axat pe evaluarea reformelor și consolidarea credibilității statului. Declarațiile au fost făcute de ministrul Finanțelor, Andrian Gavriliță, în cadrul emisiunii Exclusiv TV.

Potrivit ministrului, tradițional, relația Moldovei cu FMI a fost asociată cu reforme în schimbul finanțării, însă situația s-a schimbat. În prezent, țara se află într-o etapă în care finanțarea oferită de Uniunea Europeană este suficientă pentru investiții, iar împrumuturile pentru cheltuieli curente nu mai sunt necesare. „Pentru investiții avem bani suficienți. Pe cheltuieli curente nici nu trebuie să ne împrumutăm”, a subliniat Gavriliță.

Ministrul a explicat că există trei tipuri de acorduri cu FMI: acorduri cu finanțare, acorduri cu posibilitatea de finanțare în caz de criză și acorduri fără finanțare, axate pe reforme și recomandări. Un astfel de acord, chiar fără bani, funcționează ca o garanție pentru alți parteneri externi, oferind o evaluare pozitivă a responsabilității și angajamentului statului.

„Există probabilitatea să ajungem la un acord cu FMI fără finanțare, dar care să conțină un ‘diagnostic’ clar: ce trebuie să funcționeze, ce trebuie îmbunătățit și cum. Acest lucru ne ajută în relația cu Uniunea Europeană, cu băncile internaționale și cu alți parteneri”, a menționat ministrul Finanțelor.

Totodată, Andrian Gavriliță a anunțat că, în următorii ani, Republica Moldova ar putea ieși pe piața internațională a eurobondurilor, ceea ce ar reprezenta un nou pas de maturizare economică. „Cel mai probabil, suntem ultima țară din Europa sau dintre statele candidate care nu este prezentă pe piața eurobondurilor. Trebuie să mergem în această direcție și să ne pregătim”, a afirmat oficialul.

Ministrul a subliniat că reacția pieței la comportamentul Guvernului va spori responsabilitatea autorităților, iar existența unui datorii tranzacționate pe piață va oferi o imagine reală a Moldovei pentru investitori și mediul de afaceri european. În plus, acest lucru ar putea deschide accesul companiilor moldovenești la finanțare externă.

În context social, Gavriliță a accentuat necesitatea creșterii gradului de ocupare a forței de muncă. Potrivit acestuia, mai puțin de jumătate din populația aptă de muncă este încadrată în câmpul muncii, iar statul trebuie să stimuleze dorința și capacitatea oamenilor de a lucra. „Statul trebuie să ajute copiii, persoanele cu dizabilități și vârstnicii. Cei care pot munci trebuie să fie parte a pieței muncii, să plătească taxe și să participe activ la economie”, a declarat ministrul.

În concluzie, șeful de la Finanțe a subliniat că principala provocare a Republicii Moldova nu mai este lipsa banilor pentru investiții, ci capacitatea de a le implementa rapid și eficient. „Cheltuielile curente și salariile trebuie acoperite din venituri proprii. Nu avem dreptul să le finanțăm din datorii”, a punctat Andrian Gavriliță.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!