Băncile centrale din întreaga lume au cumpărat o cantitate record de aur

Băncile centrale din întreaga lume au cumpărat, în trimestrul al treilea al acestui an, o cantitate record de 399 de tone de aur, de peste patru ori mai mare decât cantitatea cumpărată în perioada similară a anului trecut, ceea ce a stimulat cererea mondială de metal galben, a anunţat marţi Consiliul Mondial al Aurului, transmite Reuters.

Cererea de aur a fost una puternică şi din partea bijutierilor şi a cumpărătorilor de lingouri şi monede de aur, a precizat World Gold Council (WGC) în ultimul său raport trimestrial. În total, cererea mondială de aur s-a ridicat la 1.181 de tone în perioada iulie-septembrie, cu 28% mai mult decât cele 922 de tone în aceeaşi perioadă a lui 2021, a precizat WGC.

Cele 399 de tone de aur, în valoare de aproximativ 20 de miliarde de dolari, achiziţionate în trimestrul al treilea, au dus achiziţiile de aur ale băncilor centrale în primele nouă luni ale acestui an la 673 de tone, mai mult decât totalul achiziţiilor încheiate pe parcursul unui an după 1967, an în care dolarul american era încă sprijinit de aur.

Printre cei mai mari cumpărători de aur în ultimele trei luni au fost băncile centrale din Turcia, Uzbekistan, Qatar şi India.

Au sporit de asemenea achiziţiile de lingouri şi monede de aur în Turcia, până la 46,8 tone în trimestrul al treilea, în creştere cu peste 300% în ritm anual, pe măsură ce oamenii au cumpărat aur pentru a se proteja de inflaţia galopantă. Aurul este considerat în mod tradiţional un activ sigur în perioade de incertitudine sau turbulenţe.

„Pentru perioada următoare, ne aşteptăm ca achiziţiile de aur ale băncilor centrale şi ale investitorilor de retail să rămână la un nivel puternic. Ne aşteptăm de asemenea ca cererea din partea bijutierilor să înregistreze performanţe solide în regiuni precum India şi Asia de Sud-Est”, a apreciat analistul WGC, Louise Street.

#WGC #banci centrale #aur #economie #inflație

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Kazahstanul intenționează să revină în acest an pe piața obligațiunilor denominate în yuani („panda bonds”) și vrea să atragă aproximativ 500 de milioane de dolari printr-o nouă emisiune programată pentru luna viitoare. Autoritățile de la Astana mizează pe costurile reduse de finanțare oferite în prezent de piața de capital din China.

Potrivit unor surse apropiate negocierilor, citate de Bloomberg, Ministerul Finanțelor din Kazahstan a început deja discuțiile cu băncile chineze pentru lansarea noii emisiuni, valoarea finală și condițiile tranzacției urmând să fie stabilite în funcție de evoluția pieței.

Ministerul Finanțelor de la Astana afirmă că emisiunea de obligațiuni în yuani face parte din strategia de diversificare a surselor de finanțare a deficitului bugetar.

„Piața de capital din China oferă condiții atractive pentru împrumuturi la dobânzi reduse. Yuanul demonstrează stabilitate în condițiile incertitudinii globale, ceea ce diminuează riscurile valutare pentru debitori”, se arată într-un comunicat al instituției.

Noua emisiune vine după succesul înregistrat în luna mai, când Kazahstanul a atras 3,4 miliarde de yuani (circa 500 de milioane de dolari) prin prima sa emisiune de obligațiuni „panda” cu maturitatea de trei ani. Cererea investitorilor a depășit de peste două ori oferta și permite statului să obțină unul dintre cele mai mici cupoane plătite de un emitent suveran cu rating BBB pe piața internă chineză.

Prin această strategie, autoritățile kazahe urmăresc să își reducă dependența de piețele financiare tradiționale și să consolideze relațiile economice cu Beijingul.

China a devenit între timp cel mai mare partener comercial al Kazahstanului și a depășit Rusia. Comerțul bilateral a atins niveluri record, susținut de exporturile de resurse energetice, metale și produse agricole, dar și de proiectele de infrastructură dezvoltate în cadrul inițiativei chineze „Belt and Road”. Totodată, Kazahstanul joacă un rol-cheie în transportul mărfurilor chineze către Europa prin Coridorul de Mijloc.

Pe lângă stat, și companiile kazahe s-au orientat către finanțarea în yuani. În ultimul an, instituții precum Banca de Dezvoltare a Kazahstanului și compania petrolieră KazMunayGas au emis obligațiuni pe piața offshore din Hong Kong, la dobânzi de 3,35%, respectiv 3,15%.

Kazahstanul beneficiază în prezent de rating investițional din partea celor trei mari agenții internaționale de evaluare financiară. Fitch Ratings îl plasează cu două trepte peste categoria speculativă, iar S&P Global Ratings confirmă calificativul BBB-/A-3, cu perspectivă pozitivă.