Băncile centrale din întreaga lume au cumpărat o cantitate record de aur

Băncile centrale din întreaga lume au cumpărat, în trimestrul al treilea al acestui an, o cantitate record de 399 de tone de aur, de peste patru ori mai mare decât cantitatea cumpărată în perioada similară a anului trecut, ceea ce a stimulat cererea mondială de metal galben, a anunţat marţi Consiliul Mondial al Aurului, transmite Reuters.

Cererea de aur a fost una puternică şi din partea bijutierilor şi a cumpărătorilor de lingouri şi monede de aur, a precizat World Gold Council (WGC) în ultimul său raport trimestrial. În total, cererea mondială de aur s-a ridicat la 1.181 de tone în perioada iulie-septembrie, cu 28% mai mult decât cele 922 de tone în aceeaşi perioadă a lui 2021, a precizat WGC.

Cele 399 de tone de aur, în valoare de aproximativ 20 de miliarde de dolari, achiziţionate în trimestrul al treilea, au dus achiziţiile de aur ale băncilor centrale în primele nouă luni ale acestui an la 673 de tone, mai mult decât totalul achiziţiilor încheiate pe parcursul unui an după 1967, an în care dolarul american era încă sprijinit de aur.

Printre cei mai mari cumpărători de aur în ultimele trei luni au fost băncile centrale din Turcia, Uzbekistan, Qatar şi India.

Au sporit de asemenea achiziţiile de lingouri şi monede de aur în Turcia, până la 46,8 tone în trimestrul al treilea, în creştere cu peste 300% în ritm anual, pe măsură ce oamenii au cumpărat aur pentru a se proteja de inflaţia galopantă. Aurul este considerat în mod tradiţional un activ sigur în perioade de incertitudine sau turbulenţe.

„Pentru perioada următoare, ne aşteptăm ca achiziţiile de aur ale băncilor centrale şi ale investitorilor de retail să rămână la un nivel puternic. Ne aşteptăm de asemenea ca cererea din partea bijutierilor să înregistreze performanţe solide în regiuni precum India şi Asia de Sud-Est”, a apreciat analistul WGC, Louise Street.

#WGC #banci centrale #aur #economie #inflație

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Procurorul-șef al Procuraturii Anticorupție, Marcel Dumbravan, a declarat, într-un interviu acordat postului public Moldova 1, că dosarul penal deschis pe marginea construcției drumului Leova–Bumbăta este în continuare în examinare, iar în cauză există persoane cu statut de învinuit.

Potrivit lui Dumbravan, la sfârșitul anului trecut Procuratura Anticorupție a inițiat o anchetă penală privind posibile nereguli în procesul de achiziție publică și în execuția lucrărilor la acest proiect rutier. În prezent, investigația se află într-o etapă-cheie, fiind dispusă o expertiză tehnico-științifică în domeniul construcțiilor.

„Pe acest dosar sunt persoane cu statut de învinuit în continuare, însă Procuratura Anticorupție a dispus efectuarea unei expertize tehnico-științifice în construcții, care, la moment, este încă în curs de executare. Așteptăm concluziile experților și, în funcție de acestea, urmează să acționăm în continuare”, a precizat Dumbravan.

Proiectul rutier Leova–Bumbăta, inaugurat parțial în anul 2023, a intrat în vizorul anchetatorilor după apariția suspiciunilor privind modul de atribuire a contractului și calitatea lucrărilor executate. În prezent, în dosar figurează două persoane cu statut de bănuit: fostul șef al Administrației Naționale a Drumurilor, Sergiu Behjan, și administratorul unei companii private implicate în realizarea proiectului.

Prejudiciul cauzat statului urmează să fie stabilit cu exactitate după finalizarea expertizei tehnice. Drumul Leova–Bumbăta a generat controverse majore în spațiul public, fiind catalogat drept cel mai scump drum construit vreodată în Republica Moldova, cu un cost estimat de aproximativ 3,5 milioane de euro per kilometru. Valoarea totală a proiectului se ridică la circa 260 de milioane de lei. În context, primarul orașului Leova, Alexandru Bujorean declara că respectivul drum riscă să divină muzeul corupției.