America a scumpit dolarul. Decizie istorică a FED. A fost majorată dobânda cheie cu 0,75% pentru a patra oară la rând

Rezerva Federală a SUA, cea mai puternică bancă centrală la nivel mondial, a votat miercuri a patra majorare consecutivă a ratei dobânzii cu 0,75% dar a semnalat o potenţială schimbare în modul în care va aborda politica monetară pentru a reduce inflaţia. Wall Street, prin prisma Dow Jones, a trecut de la minus 0,3% la plus 0,9%.

Într-o mişcare pe care pieţele o aşteptau de săptămâni întregi, banca centrală a majorat rata dobânzii pentru împrumuturi pe termen scurt cu 0,75 puncte procentuale, până la un interval ţintă de 3,75%-4%, cel mai ridicat nivel din ianuarie 2008, scrie CNBC. Decizia recentă continuă cel mai agresiv ritm de înăsprire a politicii monetare de la începutul anilor 1980, ultima dată când inflaţia a atins un nivel atât de ridicat.

Pe lângă anticiparea majorării ratei, pieţele au căutat, de asemenea, indicii că aceasta ar putea fi ultima mişcare de 0,75 puncte, sau 75 de puncte de bază. Mai exact, în ultimele săptămâni, unii oficiali ai Fed, împreună cu economişti şi strategi de pe Wall Street, au vorbit despre o „reducere treptată” a politicii care ar putea duce la o creştere a ratei de jumătate de punct la şedinţa din decembrie şi apoi la câteva creşteri mai mici în 2023.
Aceste indicii nu a fost evidente în declaraţia de după şedinţă a Comitetului federal pentru piaţa monetară deschisă, deşi a existat o modificare care ar putea indica o ajustare a politicii.

„Comitetul anticipează că majorările continue ale intervalului de variaţie al ţintei vor fi adecvate pentru a se ajunge la o orientare a politicii monetare suficient de restrictivă pentru a readuce inflaţia la 2% în timp.”

În declaraţie se reiterează faptul că modificările de politică „vor ţine cont de înăsprirea cumulativă a politicii monetare, de decalajele cu care politica monetară afectează activitatea economică şi inflaţia, precum şi de evoluţiile economice şi financiare”.

Pieţele vor aştepta conferinţa de presă a preşedintelui Jerome Powell de la ora 14:30 (20:30 ora României) pentru mai multă claritate cu privire la faptul dacă Fed consideră că poate pune în aplicare o politică mai puţin restrictivă, care ar include un nivel mai puţin dramatic de majorări ale ratelor pentru a-şi atinge obiectivele privind inflaţia.

#dobinda #fed #dolari

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Republica Moldova a importat, în 2024, 32.015 anvelope pentru utilaje agricole şi forestiere, iar în primele cinci luni din 2025 alte 15.676 bucăţi, arată un studiu semnat de economistul Iurie Rija. Extrapolat pe întregul an, ritmul actual ar putea egala sau chiar depăşi nivelul din 2024, confirmând cererea constant ridicată din sectorul agricol şi silvic.

Dacă în ianuarie 2024 o anvelopă costa, în medie, 2.980 lei, în ianuarie 2025 preţul a scăzut la 1.581 lei. Tendinţa s-a repetat în aprilie (1.112 lei vs. 2.836 lei). În ansamblu, valoarea importurilor pe ianuarie-mai 2025 (29,3 mil. lei) reprezintă doar 36,5 % din totalul de 80,1 mil. lei din 2024, deşi cantitatea este comparabilă. Rija explică scăderea prin trecerea la modele mai ieftine, presiunea concurenţei şi reconfigurarea logisticii.

Din punct de vedere al țării de proveniență a importurilor Turcia domină cu 44 % din volum (21.021 buc.) şi 53 % din valoare (58,2 mil. lei); preţ mediu stabil, ~2.770 lei/buc, China – 25 % din importuri, dar doar 12 % din valoare; preţ mediu prăbuşit în 2025 la 654 lei/buc și India, Ucraina şi România completează Top 5; împreună, cele cinci ţări acoperă 90 % din cantitate şi 88 % din valoare.

Totodată, Cehia livrează anvelope premium (preţ mediu peste 6.900 lei), iar în 2024 din Spania au fost importate seturi ultra-scumpe (24.900 lei/buc.), sumă care a revenit la normal în 2025.

Din cele 74 de companii importatoare, AGROPIESE TGR GRUP SRL asigură 38 % din volum şi 30 % din valoare. INTRP IND CHIVIRIGA VITALIE aduce doar 14 % din anvelope, dar aproape 29 % din valoare, semn că mizează pe produse premium. Primele şapte firme reprezintă peste 80 % din importuri, configurând o oligopolizare a pieţei.

În concluzie, Rija spune că: „Cererea rămâne elevată şi sezonieră, cu vârfuri înainte de lucrările de primăvară şi toamnă, iar scăderea preţurilor reflectă migrarea spre modele mai accesibile şi ofensiva furnizorilor asiatici. În același timp, importatorii moldoveni sunt dependenţi de un grup restrâns de ţări şi de câţiva importatori mari expune sectorul la riscuri logistice şi de preţ”.