Republica Moldova, trădată de UE în criza gazului rusesc! „Vizitele Maiei Sandu sunt vizitele disperării”

Criza energetică a pus în dificultate multe țări europene. Republica Moldova însă suportă efectele directe ale tăierii gazului rusesc și a distrugerii infrastructurii Ucrainei de către armata rusă, fiind nevoită să caute soluții alternative. Vizita Maiei Sandu la București se înscrie în strategia țării de dincolo de Prut de a căuta sprijin, în condițiile în care protestele de la Chișinău au luat amploare. Președinta Republicii Moldova a realizat că este într-o situație disperată.

În vizita sa de la București, președintele Maia Sandu, a oferit mai multe explicații pentru criza majoră cu care se confruntă țara sa. Serviciile secrete de la Moscova, împreună cu partidele pro-ruse din Republica Moldova sunt în spatele protestelor din ultima vreme, a subliniat Maia Sandu. Aceasta crede că Rusia profită de nemulțumirile cetățenilor pe fondul inflației uriașe și a crizei energetice.

Europa se fofilează în fața Maiei Sandu

De menționat că Republica Moldova este o victimă directă a războiului din Ucraina, furnizarea de gaze de la Ucraina fiind sistată în urma avarierii infrastructurii țării agresate de Rusia.

Invitat în podcastul EVZ Play moderat de Robert Turcescu, jurnalistul și analistul politic Ion Cristoiu a analizat cauzele care au degenerat în cazul Moldovei. Pe lângă criza energetică, este vorba și de o criză de securitate la granițele sale. Președintele Maia Sandu a primit asigurări de la omologul său, Klaus Iohannis, că țara vecină va fi ajutată să traverseze o iarnă care sperie moldovenii. Ajutorul oferit de România va fi acordat în regim de urgență, a asigurat șeful statului.

Context în care invitatul lui Robert Turcescu a remarcat că președinta pro-europeană de dincolo de Prut a realizat că se află într-o situație critică. Mai grav este că nu poate spera în mod realist la un ajutor din partea Uniunii Europene, a subliniat Cristoiu în studioul EVZ-Capital. „Occidentul nu va da niciodată energie Moldovei”, a comentat reputatul gazetar.

„Vizitele Maiei Sandu sunt vizitele disperării. Inițial a fost foarte realistă. Moldova nu este membră NATO, rusofonă, e o țară care se poate destrăma. O mare parte a moldovenilor muncesc la Moscova, nu în Occident”, a completat acesta.

Ce a căutat șeful SRI, în mare taină, la Chișinău?

Pe de altă parte, fondatorul EVZ a observat că nimeni în România nu s-a întrebat de scopul vizitei foarte discrete pe care directorul SRI, Eduard Hellvig, a efectuat-o la Chișinău.

„Hellvig, șeful unui serviciu de informații care nu are nicio treabă cu informațiile externe, a fost primit de Maia Sandu. Noi nici acum nu beneficiem de un comunicat din partea domnului Hellvig sau de explicații, de ce l-a primit Maia Sandu? Ce treabă are ea cu SRI din România? Și ea, probabil, la sfaturile unei părți din sistemul de forță din România a început să își piardă echilibrul în discurs și s-a trezit singură. După vizita lui Hellvig ea a început să treacă mult linia, a devenit un fel de Klaus Iohannis. Ea vine și spune că noi i-am spus să facă așa. Maia Sandu aproape că ne egalează în ham-ham”, a conchis invitatul.

#sandu #gaz #Romania

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Semnele timpurii ale unei industrii globale dominate de China sunt deja evidente, în special în domeniul vehiculelor electrice. Foto: Getty Images
Directorii din industria auto și din sectorul energiei verzi din țările occidentale, care au vizitat China, se întorc de acolo mai umili și chiar îngroziți, scrie Futurism.com. Reveniți în țările lor, aceștia avertizează: calitatea vehiculelor produse în China este superioară, totul este robotizat, inginerii sunt extrem de bine pregătiți și inovează „ca nebunii”, iar dacă țările occidentale nu se mobilizează, riscă să piardă competiția comercială globală cu China. O imagine departe de stereotipul deja consacrat al fabricilor chineze în care muncitorii sunt exploatați pentru a produce în masă bunuri ieftine și de proastă calitate.

O vizită în China care a inclus un tur al fabricilor acestora din industria auto, i-a șocat și speriat pe șefii din acest sector din SUA, Europa și Australia.

„Suntem într-o competiție globală cu China — și nu este vorba doar despre vehiculele electrice. Dacă pierdem această cursă, Ford nu va mai avea viitor”, a declarat luna trecută Jim Farley, directorul general al companiei Ford, pentru The Verge.

The Telegraph a publicat mai multe avertismente ale directorilor fabricilor europene și australiene care au fost în China. Aceștia cred că dacă Occidentul nu se mobilizează, industria chineză auto, extrem de robotizată, nu va mai avea competiție, mai ales în ceea ce privește vehiculele electrice.

Unele companii au renunțat complet la inițiativele noi după această călătorie externă. De pildă, fondatorul companiei miniere Fortescue, Andrew Forrest, a spus că vizita sa recentă în China l-a determinat să abandoneze planurile de a produce intern motoare electrice.

Despre ce a văzut acolo, a spus: „nu sunt oameni, totul este robotizat”.

„Pot să te duc în fabrici în China acum, unde o să vezi o bandă rulantă și roboți ies din podea și încep să asambleze părți. Și mergi de-a lungul acestei benzi și după vreo 800-900 de metri o să vezi un camion care părăsește fabrica”, a spus el pentru The Telegraph.

Cum funcționează „fabricile întunecate” ale Chinei
Un alt director a vorbit despre turul unor „fabrici întunecate”, unde nici becurile nu sunt aprinse pentru că nu au de ce: majoritatea muncii e făcută de roboți 24 din 24 de ore.

„Am vizitat o fabrică întunecată unde erau produse un număr astronomic de telefoane mobile. Procesul era atât de automatizat încât nu erau muncitori pe partea de producție, doar câțiva care să se asigure că fabrica funcționează.

Ai senzația unei transformări profunde: competitivitatea Chinei nu mai ține de subvențiile guvernamentale și de salariile mici, ci de un număr uriaș de ingineri extrem de competenți și educați, care inovează într-un ritm nebunesc”, a spus Greg Jackson, directorul general al furnizorului britanic de energie Octopus.

Potrivit datelor recente ale Federației Internaționale de Robotică, China a instalat un număr de roboți industriali de ordinul zecilor de mii mai mare decât Germania, SUA sau Marea Britanie. Și nu este vorba doar despre dorința de a reduce costurile prin automatizarea muncii umane.

„China se confruntă cu o problemă demografică semnificativă, iar industria sa manufacturieră este, în general, destul de dependentă de forța de muncă”, a explicat analistul Rian Whitton, de la Bismarck Analysis, pentru The Telegraph.

„Așa că, într-un mod preventiv, ei încearcă să automatizeze totul cât mai mult posibil — nu pentru a obține marje de profit mai mari, cum se întâmplă de obicei în Occident, ci pentru a compensa declinul populației și a obține un avantaj competitiv”, a adăugat el.

Dincolo de vehiculele electrice, China a făcut și un pas major spre adoptarea inteligenței artificiale, ca parte a unui plan pe zece ani, cu scopul de a transforma această tehnologie într-un „motor-cheie al creșterii economice naționale”.

Programul spațial al țării a înregistrat, de asemenea, progrese uriașe, alimentând temerile că China ar putea întrece din nou Statele Unite în cursa spre Lună, scrie Futurism.

Semnele timpurii ale unei industrii globale dominate de China sunt deja evidente, în special în domeniul vehiculelor electrice. În timp ce Statele Unite au impus măsuri protecționiste pentru a-și apăra producătorii interni și a ține la distanță competiția dură, vehiculele electrice fabricate în China au avut un impact puternic în Europa.

„Roboții, dacă sunt utilizați eficient, pot ridica semnificativ productivitatea unei economii. Iar dacă China excelează în acest domeniu, ar trebui să încercăm să o prindem din urmă, pentru că, la fel ca China, și mare parte din Europa îmbătrânește”, a declarat pentru The Telegraph Sander Tordoir, economist-șef al Center for European Reform.

Industria auto europeană, în pericol
Deocamdată, situația din Statele Unite rămâne sub control, deoarece interdicțiile asupra vehiculelor electrice chinezești sunt încă în vigoare.

„Realitatea competițională este că chinezii sunt gorila de 700 de kilograme a industriei mașinilor eletrice”, a declarat luna trecută Farley pentru The Verge.

Directorul Ford a recunoscut că a avut deja ocazia să testeze personal produsele competiției.

„Nu-mi place să vorbesc prea mult despre concurență, dar conduc un model Xiaomi. Am adus unul cu avionul de la Shanghai la Chicago, îl conduc de șase luni și nu vreau să renunț la el”, a spus Farley.

În Marea Britanie însă lucrurile nu stau așa. Vânzările de mașini electrice produse în China de BYD au crescut de zece ori într-un an, de pildă.

„Cel mai remarcabil aspect al industriei lor auto este ritmul și viteza cu care operează. Ei pot dezvolta și lansa modele, probabil, în jumătate din timpul necesar majorității producătorilor auto europeni”, spune Mike Hawes, directorul executiv al Society of Motor Manufacturers and Traders (SMMT).

Europa trebuie să își intensifice propriile investiții în robotică dacă vor să țină pasul cu ritmul de inovație din China — și, în același timp, să își mențină industriile manufacturiere în viață, potrivit economistului Sander Tordoir.

Experții atrag atenția și asupra unui paradox: o să fie mai puține locuri de muncă pentru oameni în țările care nu automatizează producția, decât în cele care o fac.

Analistul Rian Whitton, de la Bismarck Analysis, a spus că țările europene ar trebui să se concentreze pe îmbunătățirea competitivității prin stimularea adoptării roboților și a utilajelor industriale.

El afirmă că acest lucru ar avea un impact mai mare decât reducerile de taxe din trecut menite să încurajeze investițiile în cercetare și dezvoltare sau în echipamente de producție.

„Nu pare că bâjbâiala continuă în jurul modificărilor fiscale aduce mare lucru.

Dar văd cum guvernul aruncă în fiecare an miliarde de lire pe tot felul de prostii speculative, cum ar fi hidrogenul verde sau pentru a-și îndeplini contractele de obligații privind energia regenerabilă, și nu pot să nu mă gândesc: «Ei bine, de ce nu cinci miliarde pe an în granturi pentru echipamente de producție?».

Asta, probabil, ar aduce un randament mai mare decât multe dintre politicile industriale legate de energie pe care le urmărim”, a spus Whitton.

Paradoxal, Whitton explică că țările care au avut un nivel mai ridicat de automatizare în timpul primului „șoc chinezesc” din anii 2000 — când piața mondială a fost inundată de bunuri ieftine — au reușit să păstreze o parte mai mare din locurile de muncă din industrie.

„Se vorbește mult despre cum automatizarea va duce la pierderi de locuri de muncă. Dar, de fapt, pierderile vor fi disproporționat mai mari în țările care nu se automatizează”, avertizează el.

Cu alte cuvinte, eșecul modernizării va duce, aproape sigur, la mai multe „fabrici întunecate” în Occident — dar de data aceasta, din acelea în care nu se mai produce nimic.