Condiția pe care a pus-o Putin ca să revină în acordul pentru cereale. Ce a cerut Occidentului

Rusia a cerut Occidentului să reducă restricţiile impuse băncii de stat pentru agricultură Rosselhozbank, pentru a facilita exporturile ruseşti de cereale, au declarat patru surse apropiate discuţiilor, scrie Reuters.

Moscova şi-a suspendat participarea la coridorul de cereale securizat al Mării Negre, la sfârşitul lunii octombrie, dar a revenit după patru zile.

Rusia şi-a rezervat dreptul de a opri din nou acordul intermediat de Naţiunile Unite, în timp ce şeful ONU, Antonio Guterres, presează Moscova să accepte prelungirea pactului dincolo de expirarea programată pentru 19 noiembrie.

Rusia nu a detaliat public cererile, dincolo de apelurile de a debloca îngrăşămintele ruseşti blocate în porturile şi depozitele europene şi de a relua exporturile de amoniac, un ingredient important în îngrăşăminte, printr-o conductă Rusia-Ucraina.

Dar, cele patru surse, a căror identitate nu a fost dezvăluită, au spus că Rusia cere ţărilor occidentale să permită băncii de stat Rosselhozbank să-şi reia relaţiile cu băncile corespondente, în ciuda sancţiunilor occidentale. Acest lucru ar permite băncii, care nu a avut până acum un rol major în comerţul internaţional cu cereale, să proceseze plăţi pentru cereale şi alte produse alimentare ruseşti, au adăugat două dintre surse.

Înainte de cele mai recente sancţiuni, astfel de plăţi erau gestionate de bănci internaţionale şi subsidiare ale altor bănci ruseşti din Elveţia.

Sursele nu au precizat dacă Rusia a primit vreun răspuns la cererea sa sau care a fost acesta.

O sursă a ONU, a declarat sub rezerva anonimatului că facilitarea plăţilor pentru alimente şi îngrăşăminte ruseşti prin Rosselhozbank este în discuţie cu Uniunea Europeană şi alte părţi.

Rusia a declarat că sancţiunile impuse după invazia în Ucraina pune dificultăți comercianţilor ruşi de cereale şi îngrăşăminte să proceseze plăţi şi să acceseze nave, asigurări şi porturi, chiar dacă alimentele sunt scutite.

ONU a declarat că ”rămîne hotărâtă să înlăture obstacolele rămase în calea exporturilor de alimente şi îngrăşăminte ruseşti”. Nu a răspuns imediat unei cereri de comentarii cu privire la propunerea Rusiei.

Nici Ministerul de Externe al Rusiei şi Banca Rosselhoz nu au răspuns la o solicitare de comentarii.

#Cereale #export #Ucraina

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Ritmul de creștere a datoriei de stat a devenit periculos și presiunea dobânzilor va pune o povară tot mai mare pe buget în anii următori, susține deputatul Ion Chicu într-o intervenție video.

Potrivit lui Chicu, în primele opt luni ale anului 2026 datoria de stat ar fi crescut cu aproape 15 miliarde de lei, ceea ce ar însemna, în medie, circa 2 miliarde de lei împrumutate lunar. Ministerul Finanțelor publică separat datele cu privire la datoria internă și externă, inclusiv situația la 31 august 2026.

„În opt luni, datoria statului nostru a crescut cu aproape 15 miliarde de lei. În medie, cam 2 miliarde pe lună împrumută acest Guvern”, a declarat deputatul.

Chicu afirmă că aceste împrumuturi sunt utilizate inclusiv pentru acoperirea cheltuielilor curente ale statului și estimează că, la un cost al finanțării de aproximativ 10% pe an, pentru fiecare 2 miliarde de lei împrumutate ar urma să fie plătite circa 200 de milioane de lei doar sub formă de dobânzi.

„Pe tot ce împrumută Guvernul timp de o lună, la anul numai dobânda ar însemna 200 de milioane de lei”, a spus deputatul, comparând suma cu bugetele anuale cumulate ale unor municipii precum Hâncești sau Edineț.

Chicu a criticat și intențiile de reducere a deficitului bugetar prin majorarea taxelor și impozitelor, susținând că această abordare ar pune presiune suplimentară pe economie și populație. El a acuzat autoritățile că nu reduc suficient cheltuielile publice și că se limitează la declarații.

Deputatul a calificat situația drept „foarte gravă” și a avertizat că menținerea actualului ritm de îndatorare ar putea crea probleme serioase pentru finanțele publice.

Potrivit datelor Ministerului Finanțelor, la sfârșitul lunii august 2026, datoria de stat a Republicii Moldova a ajuns la aproximativ 147,7 miliarde de lei, față de circa 132,8 miliarde de lei la începutul anului. Astfel, în primele opt luni, soldul datoriei a crescut cu aproape 15 miliarde de lei.

#datorie #credite #finanțe