Musk, dat în judecată de un acționar Tesla. Și-a acordat singur un salariu de 56 miliarde de dolari

În timp ce Elon Musk este foarte concentrat pe reorganizarea companiei Twitter, un acționar al Tesla l-a acționat în judecată pentru că în 2018 a încasat un pachet salarial de 56 de miliarde de dolari. „Nu a avut performanțe, a creat pachetul pentru a-și finanța visul de a coloniza Marte”, au spus avocații lui Gabrielle Toledano, notează Reuters.

Un acționar al Tesla (TSLA.O) încearcă să anuleze acordul de salarizare al lui Musk din 2018, susținând că la vremea respectivă Consiliul ar fi stabilit obiective ușoare de performanță și că Musk a creat pachetul pentru a-și finanța visul de a coloniza Marte.

Avocații acționarului îl prezintă pe Musk drept un „CEO cu normă parțială”, spunând că în 2018 a lucrat marți, miercuri și vineri la producătorul de mașini electrice și luni și joi la compania de rachete SpaceX, potrivit unei declarații a lui Musk din 2018.

Potrivit procesului, președintele consiliului de administrație al Tesla, Robyn Denholm, a spus într-un e-mail din 2018 către Gabrielle Toledano, care la acea vreme era șeful personalului Tesla, că „timpul minim” pe care Musk l-a petrecut la Tesla „devine din ce în ce mai problematic”. Compania a susținut că înțelegerea pentru pachetul salarial era nu să îi ceară lui Musk să fie la program, ci să atingă ținte „îndrăznețe”.

Tesla a replicat că pachetul a oferit o creștere extraordinară a valorii de 10 ori pentru acționari.

Procesul începe pe 14 noiembrie și va fi decis de Kathaleen McCormick la Curtea Cancelariei din Delaware. Tot ea a supravegheat procesul Twitter împotriva lui Musk, care s-a încheiat luna trecută, când acesta a fost de acord să încheie contractul său de 44 de miliarde de dolari pentru Twitter, o achiziție pe care a finanțat-o în mare parte cu acțiunile sale Tesla.

Mai mulți experți juridici au spus că procesul intentat de acționarul Tesla, Richard Tornetta, va fi mult mai dificil decât cazul Twitter împotriva lui Musk.

Musk a fondat și este CEO al SpaceX, una dintre cele mai valoroase companii private din lume, și a fondat sau co-fondat Neuralink, care produce implanturi cerebrale, The Boring Co și OpenAI, un laborator de cercetare a inteligenței artificiale.

Săptămâna trecută, el s-a numit CEO Twitter.

#acționar #salariu #Tesla #Elon Musk

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Deși sistemul bancar din Republica Moldova oferă dobânzi competitive, 90% din creditele noi accesate de agenții economici sunt destinate să acopere datoriile anterioare, iar doar 10% reprezintă finanțări noi. Mai mult, valoarea acestora este semnificativ mai mică decât depozitele bancare ale acestora, ceea ce indică o problemă economică profundă.

În cadrul emisiunii „Analize economice cu Veaceslav Ioniță”, expertul în politici economice a explicat că agenții economici au mai multe depozite decât credite, ceea ce este un semnal îngrijorător pentru economia țării. „Acest fenomen nu a mai fost înregistrat vreodată și reflectă o temere profundă a mediului de afaceri față de investiții”, a declarat Ioniță.

Analizând evoluția creditelor accesate, expertul a menționat că, deși volumul acestora a crescut semnificativ în ultimii ani, creditarea reală a fost extrem de scăzută. Astfel, din 2020 până în prezent, agenții economici au luat credite noi de 157,5 miliarde de lei, dar au întors datoriile vechi în valoare de 141,3 miliarde de lei, ceea ce face ca creditarea reală să fie de doar 16,2 miliarde de lei.

În ceea ce privește creditarea netă, Ioniță a subliniat faptul că în 2024, în primele trei trimestre, agenții economici au efectuat depozite bancare de 2,8 miliarde de lei, ceea ce a făcut ca creditarea netă să devină negativă, adică agenții economici au depozitat mai mulți bani în bănci decât au luat sub formă de credite.

„Această tendință de creditare netă negativă a persistat în 12 trimestre consecutive din 2020 până în prezent, ceea ce reflectă o fragilitate a mediului de afaceri și o lipsă de încredere în economia locală”, a adăugat expertul.

Veaceslav Ioniță a subliniat că acest fenomen este un semn clar al unei economii vulnerabile, în care agenții economici nu sunt dispuși să facă investiții, iar acest lucru se reflectă în creditarea netă scăzută și volumul în creștere al depozitelor bancare. În acest context, Ioniță a avansat prognoza că este nevoie de cel puțin zece ani pentru ca economia Moldovei să se restabilească la nivelul înregistrat înainte de criza bancară din 2014.

„În ciuda creșterii creditării, situația nu va începe să se îmbunătățească semnificativ până când creditarea netă nu va deveni pozitivă, ceea ce poate să se întâmple abia în 2025, dar cu o tendință clară de însănătoșire a economiei”, a concluzionat Ioniță.