Spatari taie din avântul sindicaliștilor: Un salariu mai mare de 4000, presiune pe buget. Sainciuc: Suntem la coada UE

07 Nov. 2022, 16:22
 // Categoria: Actual // Autor:  bani.md
07 Nov. 2022, 16:22 // Actual //  bani.md

Sindicaliștii și patronatele cer majorarea salariului minim pe economie la 5000 de lei, însă ministrul Muncii, Marcel Spatari susține că, în prezent, acest lucru e imposibil. „E o presiune de miliarde pe bugetul țării”

„Decizia privind salariului  minim eu mi-a fi de dorit să fie încă în septembrie, pentru că am promis businessului să aibă claritate și cu cât întârziem cu atât ne apropiem de 1 ianuarie 2023 și va fi mai dificil. Înțeleg că negocierile sunt dificile, dar sentimentul meu este că Ministerul Finanțelor, mai ales că acum este și misiunea FMI, are foarte multe constrângeri pentru majorarea salariului minim”, a explicat Marcel Spatari în cadrul „Ședinței Comisiei Naționale pentru Consultări și Negocieri Colective”.

Potrivit, ministrului, salariul minim nu poate rezultatul unui calcul matematic. „Este o decizie politică care trebuie discutată și negociată. Propun ca salariul minim să fie 4000 de lei, iar în discuțiile ulterioare vom decide cu cât va fi majorat la 5000 de lei”.

Sergiu Sainciuc, vicepreședintele Confederației Naționale a Sindicatelor a spus în cadrul consultărilor că: „Dacă suntem țară candidat la UE trebuie să mergem pe această cale nu ca o țară la coada Europei, dar măcar ca în România. Salariul mediu la noi este mai mic decât salariul minim în România”.

Vladimir Florea, vicepreședintele Confederației Naţionale a Patronatului a afirmat că e contra 5000 de lei, dar rămâne dvs să convingeți ministerul Finanțelor, dar insistăm să fie schimbate normele tarifare.

Salariul minim pe economie de la 1 aprilie 2022 a fost stabilit la 3500 de lei, cu 565 de lei mai mare față de cel stabilit în anul 2021.

05 Aug. 2026, 17:13
 // Categoria: Bănci şi Finanţe // Autor:  Ursu Victor
05 Aug. 2026, 17:13 // Bănci şi Finanţe //  Ursu Victor

Kazahstanul intenționează să revină în acest an pe piața obligațiunilor denominate în yuani („panda bonds”) și vrea să atragă aproximativ 500 de milioane de dolari printr-o nouă emisiune programată pentru luna viitoare. Autoritățile de la Astana mizează pe costurile reduse de finanțare oferite în prezent de piața de capital din China.

Potrivit unor surse apropiate negocierilor, citate de Bloomberg, Ministerul Finanțelor din Kazahstan a început deja discuțiile cu băncile chineze pentru lansarea noii emisiuni, valoarea finală și condițiile tranzacției urmând să fie stabilite în funcție de evoluția pieței.

Ministerul Finanțelor de la Astana afirmă că emisiunea de obligațiuni în yuani face parte din strategia de diversificare a surselor de finanțare a deficitului bugetar.

„Piața de capital din China oferă condiții atractive pentru împrumuturi la dobânzi reduse. Yuanul demonstrează stabilitate în condițiile incertitudinii globale, ceea ce diminuează riscurile valutare pentru debitori”, se arată într-un comunicat al instituției.

Noua emisiune vine după succesul înregistrat în luna mai, când Kazahstanul a atras 3,4 miliarde de yuani (circa 500 de milioane de dolari) prin prima sa emisiune de obligațiuni „panda” cu maturitatea de trei ani. Cererea investitorilor a depășit de peste două ori oferta și permite statului să obțină unul dintre cele mai mici cupoane plătite de un emitent suveran cu rating BBB pe piața internă chineză.

Prin această strategie, autoritățile kazahe urmăresc să își reducă dependența de piețele financiare tradiționale și să consolideze relațiile economice cu Beijingul.

China a devenit între timp cel mai mare partener comercial al Kazahstanului și a depășit Rusia. Comerțul bilateral a atins niveluri record, susținut de exporturile de resurse energetice, metale și produse agricole, dar și de proiectele de infrastructură dezvoltate în cadrul inițiativei chineze „Belt and Road”. Totodată, Kazahstanul joacă un rol-cheie în transportul mărfurilor chineze către Europa prin Coridorul de Mijloc.

Pe lângă stat, și companiile kazahe s-au orientat către finanțarea în yuani. În ultimul an, instituții precum Banca de Dezvoltare a Kazahstanului și compania petrolieră KazMunayGas au emis obligațiuni pe piața offshore din Hong Kong, la dobânzi de 3,35%, respectiv 3,15%.

Kazahstanul beneficiază în prezent de rating investițional din partea celor trei mari agenții internaționale de evaluare financiară. Fitch Ratings îl plasează cu două trepte peste categoria speculativă, iar S&P Global Ratings confirmă calificativul BBB-/A-3, cu perspectivă pozitivă.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!