An prost pentru agricultori. Roada de porumb a fost compromisă aproape în totalitate

Roada de porumb a fost compromisă aproape în totalitate însă acest lucru nu pune în pericol securitatea alimentară a Republicii Moldova. O spune directorul executiv al Asociației „Agrocereale”, Igor Grigoriev, potrivit căruia, deși roada de porumb din acest an este mult mai mică, față de cea de anul trecut, Republica Moldova este asigurată cu porumb atât pentru necesitățile alimentare, cât și pentru cele furajere, notează IPN.

Directorul executiv al Asociației „Agrocereale” spune că seceta, războiul din Ucraina care a determinat creșterea galopantă a prețurilor la fertilizanți, dar și perturbarea lanțurilor logistice, au compromis o mare parte din producția agricolă.

„Dacă e să luăm grâul, orzul, în contextul secetei și creșterii prețurilor la fertilizanți, roada a scăzut cu 30%, pe alocuri chiar 50%. Roada de floarea-soarelui a fost compromisă în proporție de 30-40%. Cultura cerealieră cel mai puternic afectată este porumbul. Porumbul a fost afectat în proporție de 80-90%. Sunt agricultori care spun că 100% din câmpurile de porumb au fost compromise. Media la capitolul cereale pe toată republica înregistrează o scădere cu 50% față de anul trecut. Dar vreau să menționez că anul trecut a fost un an bogat, cu roadă record la capitolul agrocereale”, a spus Igor Grigoriev în cadrul emisiunii „Puncte de Reflecție” de la Vocea Basarabiei.

Întrucât sectorul zootehnic din Republica Moldova nu este puternic dezvoltat, chiar și roada compromisă de cereale este suficientă pentru a asigura necesitățile interne ale țării, mai spune Igor Grigoriev.

„Anul trecut am avut o roadă de porumb de 3 milioane de tone. Iar în acest an ar fi cam 700-800 mii de tone de porumb. Asta nu contribuie la o criză alimentară pe linia cerealieră. Chiar și această producție scăzută, oricum acoperă toate necesitățile interne ale Republicii Moldova, atât pe segmentul furajer, cât și pe cel alimentar. În condițiile unei roade mici, cu un război la poartă, cu lanțul logistic dat peste cap, noi reușim să exportăm”, a spus directorul executiv al Asociației „Agrocereale”.

Președintele Asociației spune că prețul la export a cerealelor este foarte mic, iar acest lucru contribuie la diminuarea prețului de achiziție și pe intern. În prezent, Republica Moldova exportă cereale în România, Bulgaria, Turcia, Egipt, Libia, Italia, Spania, dar și în alte state.

#porumb #roada #Cereale #pret #Agricultură

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Maratonul scumpirii carburanților, început în luna martie, are și un beneficiar despre care se vorbește mai puțin: bugetul public național. Economistul Veaceslav Ioniță estimează că, în perioada martie–septembrie, creșterea prețurilor la benzină și motorină generează peste un miliard de lei TVA suplimentar față de nivelul de impozitare pe litru de la începutul anului.
Potrivit calculelor economistului, suma estimată pentru întreaga perioadă ajunge la aproximativ 1,026 miliarde de lei. Cea mai mare parte provine din motorină, care generează aproape 86% din total, pe fondul unui consum mult mai mare și al unei creșteri mai accentuate a componentei fiscale pe litru.

Ioniță arată că mecanismul este simplu: acciza este stabilită pe unitatea de cantitate, în timp ce TVA depinde de prețul produsului. Astfel, chiar dacă cota TVA nu se modifică, suma achitată de consumator crește odată cu scumpirea carburantului.

La începutul anului, un litru de benzină costa aproximativ 22 de lei, iar acum prețul a trecut de 34 de lei. În cazul motorinei, prețul a urcat de la circa 19 lei la aproape 37 de lei pe litru, ceea ce înseamnă o scumpire aproape dublă.

Economistul estimează că, la începutul anului, accizele și TVA însumau aproximativ 11 lei pentru fiecare litru de benzină. La un rezervor de 50 de litri, componenta fiscală era de circa 550 de lei. În septembrie, taxele incluse într-un litru ajung la aproximativ 12,70 lei, iar pentru același plin de 50 de litri consumatorul achită circa 635 de lei sub formă de taxe. Diferența este de aproximativ 85–87 de lei.

La motorină, presiunea fiscală suplimentară este și mai mare. Dacă în ianuarie–februarie accizele și TVA reprezentau aproximativ 6,60 lei pe litru, în septembrie suma ajunge la circa 9,20 lei. Diferența de 2,56 lei pe litru înseamnă aproape 128 de lei în plus la un rezervor de 50 de litri.

Pentru calculul impactului la nivel național, Ioniță pornește de la un consum mediu lunar estimat la aproximativ 73 de milioane de litri de motorină și 18 milioane de litri de benzină. Potrivit acestuia, chiar și un singur leu suplimentar de impozit pe litru se transformă în zeci de milioane de lei în fiecare lună.

În septembrie, potrivit estimării economistului, TVA suplimentar generat de scumpirea carburanților ajunge la aproximativ 218 milioane de lei într-o singură lună, cel mai ridicat nivel din perioada analizată.

Ioniță atrage atenția că presiunea este resimțită în special de consumatorii de motorină, printre care agricultorii și transportatorii. În agricultură, impactul este deosebit de puternic, deoarece motorina este indispensabilă lucrărilor din câmp și trebuie procurată indiferent de nivelul prețului.

Economistul precizează însă că estimarea nu reprezintă o constatare a depășirii planului de încasări bugetare. Încasările nete depind inclusiv de deducerile de TVA, de consumul efectiv, iar pentru septembrie este folosită o estimare pentru întreaga lună.