Suferinţa britanicilor se adânceşte după Brexit

17 Nov. 2022, 06:00
 // Categoria: Actual // Autor:  bani.md
17 Nov. 2022, 06:00 // Actual //  bani.md

Londra îşi pierde titlul de cea mai mare bursă de acţiuni din Europa, angajaţii britanici nu mai vor să fie plătiţi în lire sterline, inflaţia urcă la un maxim pe 41 de ani, firmele britanice renunţă la exporturi din cauza Brexitului.

Lista problemelor cu care se confruntă Marea Britanie se îngroaşă.
Londra îşi pierde titlul de cea mai mare bursă de acţiuni din Europa, angajaţii britanici nu mai vor să fie plătiţi în lire sterline, inflaţia urcă la un maxim pe 41 de ani, firmele britanice renunţă la exporturi din cauza Brexitului. Lista problemelor cu care se confruntă Marea Britanie se îngroaşă.
Londra şi-a pierdut statutul de cea mai mare bursă de acţiuni din Europa, titlul fiind preluat de Paris, potrivit Bloomberg. Este un alt semn simbolic al statutului în diminuare al Marii Britanii după Brexit. Se

„Economia britanică ca întreg a fost permanent afectată de Brexit“, declara recent Michael Saunders, fost strateg al Bank of England. „Ne­voia de majorări de taxe şi redu­ceri de cheltuieli nu ar exista dacă Brexitul nu ar fi redus producţia po­tenţială atât de mult“.

Piaţa britanică de acţiuni suferea de ceva timp din cauza performanţei slabe a economiei, însă acest an a fost mai rău din cauza crizei energiei, in­flaţiei de două cifre şi turbulenţelor economice provocate de controver­sa­tul plan de reducere a impozitelor al fostului premier Liz Truss.
Lira sterlină se îndreaptă de ase­menea către cel mai slab nivel în raport cu dolarul de la mijlocul anilor ’80. Din această cauză, angajaţii britanici, de la bănci mari la startup-uri mici, întreabă de luni întregi dacă nu cumva pot fi plătiţi în dolari în loc de lire sterline. Companii de recru­tare, experţi în relocare şi manageri susţin că depre­cierea puternică a lirei sterline creea­ză probleme atât pen­tru angajaţi, cât şi pentru firme în Marea Britanie după Brexit în condi­ţiile în care piaţa muncii rămâne sub presiune, iar lupta pentru talente continuă.

Inflaţia reprezintă o altă pro­ble­mă majoră pentru britanici. Scumpi­rea dramatică a energiei a împins ra­ta inflaţiei chiar mai sus decât aştep­tările, la un maxim pe 41 de ani în octombrie, sporind presiunea asupra băncii centrale a ţării să majoreze dobânzile din nou.

Indicatorul preţurilor de consum a urcat la 11,1% faţă de aceeaşi lună a anului trecut.
Strategii Bank of England s-au declarat pregătiţi să majoreze costu­rile finanţării în forţă pentru a aduce inflaţia sub control. Inflaţia este a­cum de peste cinci ori mai mare decât ţinta de 2% a BoE în pofida a opt majorări de dobânzi în ultimul an.

Ministrul finanţelor Jeremy Hunt a anunţat că va ajuta banca să readucă inflaţia la ţintă prin măsuri „dure, dar necesare“ pentru diminu­a­rea deficitului bugetar.

La ani după ce Marea Britanie a părăsit Uniunea Europeană, busi­nessu­rile ţării se confruntă în conti­nuare cu scăderi ale vânzărilor în condiţiile în care birocraţia îngreu­nează exporturile către blocul european.

Renumitul retailer londonez Fortnum & Mason, de exemplu, nu şi-a mai trimis bunurile în majoritate ţărilor UE din ianuarie cel puţin după ce suspendarea „temporară“ a exporturilor către Europa s-a prelungit.
Vasta majoritate a businessurilor britanice, 80% dintre cele înregistrate la Camerele Britanice de Comerţ, întâmpină dificultăţi în a exporta de la Brexit.

16 Nov. 2026, 17:56
 // Categoria: Actual // Autor:  Grîu Tatiana
16 Nov. 2026, 17:56 // Actual //  Grîu Tatiana

Salariul minim pe țară va crește cu 700 de lei de la 1 ianuarie 2027. Un proiect de hotărâre a Guvernului, elaborat de Ministerul Muncii și Protecției Sociale, prevede majorarea de la 6 300 la 7 000 de lei brut pe lună, adică o creștere de 11,1%.

Pentru o normă întreagă de 169 de ore în medie pe lună, salariul minim ar ajunge la 41,42 lei pe oră. Acolo unde legea prevede un program de lucru mai scurt de 40 de ore pe săptămână, tariful minim orar ar fi calculat împărțind cei 7 000 de lei la numărul mediu de ore lucrate lunar potrivit acelui program.

La consultările din 5 noiembrie au fost discutate trei variante pentru salariul minim pe țară, de 7 000, 7 300 și 7 600 de lei. Potrivit notei informative, bugetul pentru 2027 poate acoperi varianta de 7 000 de lei. O majorare mai mare ar necesita fie bani în plus, fie mutarea unor fonduri de la alte programe.

În sectorul bugetar, angajații cu salarii de bază sub 7 000 de lei vor primi o plată compensatorie. Ministerul Finanțelor estimează costurile suplimentare la 204 milioane de lei pentru 11 luni de plată. Peste 90% din costul compensațiilor ar reveni bugetelor locale, din care sunt plătiți angajați din învățământ, cultură și asistență socială.

Anterior, Confederația Națională a Sindicatelor și Confederația Națională a Patronatului au semnat o convenție colectivă prin care au stabilit un salariu minim de 7 600 de lei pe lună de la 1 ianuarie 2027, cu 600 de lei peste nivelul propus la nivel național.