Bucătarul lui Putin, despre acuzele că ucrainenii au ucis prizonieri ruși

Evgheni Prigojin, fondatorul grupării de mercenari Wagner, a interpretat imaginile în care soldați ucraineni par să execute prizonieri ruși ca pe o încercare a americanilor de reaprinde conflictul din Ucraina și spune că rușii nu vor ceda acestui scenariu.

Mai mult, Bucătarul lui Putin, cum este supranumit Prigojin, afirmă că prizonierii ucraineni se vor întoarce „vii și nevătămați” acasă, în ciuda numeroaselor mărturii despre torturi, umilințe și violuri la care au fost supuși atât soldații, cât și civlii ucraineni care au căzut în mâna rușilor.

Evgheni Prigojin a comentat pe rețeaua socială VKontakte presupusa execuție a unor prizonieri ruși de către soldații ucraineni prin prisma unei alte înregistrări controversate, care ar fi surprins uciderea brutală de către grupul Wagner a unui soldat rus care a fost recrutat din închisoare și care s-a predat de bună voie ucrainenilor.

„Repet încă o dată: există prieteni, există inamici și există trădători. Ucraina este inamicul de azi, iar cei care se predau inamicului, împiedicând întărirea și dezvoltarea Rusiei, sunt trădători. (…) Cu siguranță nu vom aplica măsuri punitive inamicului, iar prizonierii ucraineni se vor întoarce cu siguranță vii și nevătămați în țara lor, chiar dacă suntem provocați să procedăm altfel. Și chiar dacă prizonieri ruși mor, nu vom ceda provocărilor.

Separat, aș vrea să notez că ucrainenii nu ar ucide slavi în acest fel, mai ales că este nevoie de fiecare prizonier pentru un schimb, dar yankeii sunt 100% capabili de așa ceva. Eu cred că execuția prizonierilor ruși este o încercare a americanilor de a reaprinde conflictul din Ucraina. Nu vom ceda”, a scris Prigojin pe VKontakte, continuând cu o nouă amenințare la adresa „trădătorilor”.
Ministerul rus al Apărării a acuzat vineri că Ucraina a executat mai mult de zece prizonieri de război ruşi, care au fost împuşcaţi direct în cap, au relatat agențiile de presă. Ministerul a făcut acest anunţ în răspuns la o înregistrare video care a circulat în social media ruse, prezentând ceea ce se spune că este execuţia unor prizonieri de război ruşi. Reuters menţionează că nu a verificat deocamdată înregistrarea şi afirmaţiile ministerului rus. Ucraina a anunțat că va verifica imaginile.

De cealaltă parte, există numeroase mărturii ale ucrainenilor – soldați sau civili – care au fost prizonierii rușilor despre tratamentele inumane la care au fost supuși, de la tortură până la violuri.

Biroul ONU pentru drepturile omului a arătat într-un raport recent că atât Rusia, cât și Ucraina au torturat prizonieri de război în timpul conflictului de aproape nouă luni, dând ca exemple utilizarea șocurilor electrice sau nuditatea forțată.

#prigojin #bucatar #Putin

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Borge Brende, preşedintele Forumului Economic Mondial, nu vede cu ochi buni tabloul economiei mondiale, afirmând că lumea se va confrunta cu un deceniu de creştere în slow-motion dacă nu se aplică măsurile economice corecte.

El a subliniat pericolul pe care îl prezintă pentru economie datoria globală, aflată în continua creştere, şi care a ajuns la un nivel nemaivăzut din 1820, accelerând riscul de stagflaţie cu care s-ar putea confrunta economiile avansate, scrie CNCB.

„Trebuie să abordăm situaţia datoriilor la nivel mondial. Nu am mai văzut o asemenea datorie de la Războaiele Napoleoniene, suntem pe cale să acumulăm datorii cât tot PIB-ul la nivel global”, a avertizat Brende.
El este de părere că guvernele trebuie să se gândească cum să reducă această datorie şi să ia măsurile fiscale corecte fără a ajunge în situaţia de a declanşa o recesiune. De asemenea, a semnalat presiunile inflaţioniste persistente şi faptul că inteligenţa artificială generativă ar putea fi o oportunitate pentru ţările în curs de dezvoltare.

Avertismentul său se vine în continuarea unui raport recent al Fondului Monetar Internaţional, care a observat că datoria publică mondială a crescut la 93% din PIB anul trecut, fiind în continuare cu 9 puncte procentuale mai mare decât nivelurile anterioare pandemiei. FMI a estimat că datoria publică mondială s-ar putea apropia de 100% din PIB până la sfârşitul deceniului.
Fondul a evidenţiat, de asemenea, nivelurile ridicate ale datoriei din China şi Statele Unite, afirmând că politica fiscală relaxată din cele din urmă pune presiune asupra ratelor şi a dolarului care apoi împinge în sus costurile de finanţare în întreaga lume, exacerbând problemele care deja există.

La începutul acestei luni, Fondul Monetar Internaţional şi-a majorat uşor prognoza de creştere globală, afirmând că economia mondială s-a dovedit „surprinzător de rezistentă” în ciuda presiunilor inflaţioniste şi a schimbărilor de politică monetară. În prezent, acesta se aşteaptă la o creştere globală de 3,2% în 2024, în creştere cu un modest 0,1 puncte procentuale faţă de prognoza sa anterioară din ianuarie.

Brende de la WEF a declarat duminică că cel mai mare risc pentru economia globală este acum „recesiunea geopolitică cu care ne confruntăm”, subliniind recentele tensiuni dintre Iran şi Israel.

„Există atât de multă imprevizibilitate şi se poate scăpa uşor de sub control. Dacă Israelul şi Iranul ar fi agravat acest conflict, am fi putut vedea peste noapte un preţ al petrolului de 150 de dolari. Iar acest lucru ar fi fost, desigur, foarte dăunător pentru economia globală”, a spus el.