Macron acuză Rusia că are un „proiect de jefuire” în Africa

21 Nov. 2022, 05:00
 // Categoria: Actual // Autor:  bani.md
21 Nov. 2022, 05:00 // Actual //  bani.md

Preşedintele francez Emmanuel Macron a acuzat Rusia că alimentează propaganda antifranceză în Africa pentru a servi ambiţiilor sale „jefuitoare” în rândul naţiunilor africane cu probleme, unde Franţa a suferit eşecuri militare şi o mai mare pierdere de influenţă în ultimii ani.

Vorbind pe marginea unui summit al naţiunilor francofone în Tunisia, Macron a fost rugat să răspundă criticilor că Franţa exploatează legăturile istorice economice şi politice în fostele sale colonii pentru a servi propriilor interese.

„Această percepţie este alimentată de alţii, este un proiect politic”, a declarat Emmanuel Macron într-un interviu pentru TV5 Monde, preluat de Reuters, potrivit Agerpres.

„Nu sunt prost, mulţi influenceri, uneori vorbind despre programele voastre, sunt plătiţi de ruşi. Îi cunoaştem”, a mai spus el.
„O serie de puteri, care doresc să-şi răspândească influenţa în Africa, fac asta pentru a răni Franţa, pentru a-i răni limba, a semăna îndoieli, dar mai ales să urmărească anumite interese”, a adăugat el.

Franţa, fostă putere colonială în cea mai mare parte a Africii de Vest şi Centrale, are legături militare de lungă durată în Africa francofonă şi trupe franceze au fost staţionate în Mali timp de un deceniu, ca parte a unei operaţiuni de combatere a terorismului.

Criticii descriu operaţiunea Franţei drept un eşec şi o acuză pentru destabilizarea în continuare a regiunii.

De asemenea, ea s-a luptat pentru influenţă cu Rusia în ultimii ani, odată cu desfăşurarea unui contractant militar privat – Grupul Wagner – în mai multe ţări, inclusiv în Republica Centrafricană (CAR) şi în Mali.
„Proiectul rusesc este un proiect de jefuire”
Parisul a trebuit să-şi retragă trupele din Mali după ce armata acestei ţări africane a ajuns la putere printr-o lovitură de stat în 2020, pe fondul deteriorării relaţiilor. Liderii militari au invitat ulterior Grupul Wagner să ajute într-o bătălie lungă de un deceniu împotriva militanţilor islamişti şi au tăiat legăturile cu Franţa.

Rusia a declarat că Wagner nu reprezintă nici statul rus şi nici nu este plătit de el. Dar UE a impus sancţiuni împotriva Wagner, acuzându-l că desfăşoară operaţiuni clandestine în numele guvernului rus.

Anul trecut, într-un raport al Naţiunilor Unite se afirma că instructori militari ruşi şi trupe locale din CAR au vizat civili cu forţă excesivă, au ucis fără discriminare, au ocupat şcoli şi jefuit la scară largă.

Kremlinul a declarat că este o minciună că instructori ruşi au luat parte la crime sau jafuri în ţara bogată în aur şi diamante cu 4,7 milioane de locuitori.

Duminică, Macron a spus că comportamentul Rusiei este „jefuitor”.

„Ar trebui doar să te uiţi la ce se întâmplă în Republica Centrafricană sau în altă parte pentru a vedea că proiectul rusesc este în desfăşurare acolo, când Franţa este dată la o parte, este un proiect de jefuire”, a declarat Macron.

„El se face cu complicitatea unei junte militare ruse”, a adăugat el.

07 Sept. 2026, 16:35
 // Categoria: Bani și Afaceri // Autor:  Ursu Victor
07 Sept. 2026, 16:35 // Bani și Afaceri //  Ursu Victor

Creșterea prețului petrolului și, implicit, a kerosenului începe să pună o presiune tot mai mare asupra industriei aeriene europene, iar efectele ar putea ajunge de la reducerea capacității de transport până la scumpirea biletelor.

Semnalul de alarmă a fost tras inclusiv de directorul general al Ryanair, Michael O’Leary. Acesta declarat că explozia prețurilor la petrol provocată de războiul cu Iranul îi adusese companiei costuri suplimentare de circa 50 de milioane de dolari numai într-o lună. O’Leary a mers până la a avertiza că, dacă petrolul rămâne la niveluri ridicate, „două sau trei companii aeriene europene” ar putea ajunge în faliment în octombrie sau noiembrie. El vorbea de Wizz Air și airBaltic.

Presiunea s-a accentuat între timp. La începutul lunii septembrie, Ryanair și-a redus estimarea cu privire la numărul de pasageri pentru anul financiar 2027, de la 216 milioane la 214 milioane, în condițiile creșterii costurilor cu combustibilul. Compania este însă protejată parțial de contractele de hedging. Este vorba de aproximativ 80% din necesarul de combustibil până în martie 2027 este acoperit la un echivalent de circa 67 de dolari pe baril.

Și Wizz Air avertizează că menținerea petrolului Brent la 90–100 de dolari pe baril sau peste acest nivel ar pune o presiune suplimentară asupra companiilor aeriene europene. Operatorul a explicat pentru publicația maghiară 24.hu că primul efect ar putea fi reducerea capacității, urmată ulterior de ajustarea prețurilor biletelor în funcție de cerere și ofertă.

Wizz Air susține că, pe termen scurt, impactul este amortizat de contractele de hedging și de flota cu un consum mai eficient. Totuși, dacă petrolul rămâne scump o perioadă îndelungată, partea de combustibil neacoperită prin aceste contracte va afecta inevitabil profitabilitatea, iar costurile mai mari ar putea ajunge în cele din urmă în prețul biletelor.

Presiunea este resimțită și de operatorii din Republica Moldova. FLYONE a declarat pentru BANI.MD că majorarea prețului petrolului are „un impact direct și semnificativ” asupra cheltuielilor companiei.

Potrivit operatorului, carburantul reprezintă peste 50% din totalul costurilor operaționale. Astfel, orice fluctuație importantă a prețului petrolului se transmite direct în costul operării fiecărui zbor.

FLYONE susține că a luat deja în calcul această situație atunci când și-a construit programul de zboruri și își concentrează operațiunile pe cursele care demonstrează viabilitate comercială.

„Compania își concentrează operațiunile pe zborurile care demonstrează viabilitate comercială, aceasta fiind o condiție esențială pentru menținerea stabilității și sustenabilității operaționale pe termen lung”, a precizat FLYONE.

Totodată, orice extindere a rețelei urmează să fie analizată în funcție de evoluția prețului combustibilului și de situația de pe piață. Operatorul nu anunță deocamdată suspendarea unor curse, însă lasă deschisă posibilitatea ajustării capacităților și frecvențelor.

În privința biletelor, compania recunoaște că menținerea petrolului Brent la 90–100 de dolari pe baril va pune presiune pe tarife.

„Prețurile biletelor vor reflecta, inevitabil într-o anumită măsură, creșterea costurilor reale de operare”, afirmă FLYONE.

Pentru a limita impactul asupra pasagerilor, operatorul spune că ajustează flexibil capacitățile și frecvențele în funcție de cerere și încearcă să reducă consumul printr-o planificare mai eficientă a operațiunilor.

Redacția BANI.MD a solicitat o opinie și operatorului HISky, pentru a explica dacă majorarea costului kerosenului va avea vreun impact asupra costului biletelor. Compania a spus că va reveni cu un răspuns.