Creșterea spectaculoasă a reexporturilor ucrainene camuflează criza din Republica Moldova. Agricultura

Exporturile moldovenești continuă epopee creșteri fără precedent, cei drept în trimestrul III ritmul de creștere a încetinit simțitor. Dacă în trimestrul II exporturile au fost de 1,2 miliarde USD, record absolut pentru Moldova, atunci în trimestrul III ele au fost sub un miliard USD, însă mult mai mult decât în perioada similară din 2021. Drept consecință valoarea anuală a exporturilor în Moldova a ajuns la 4,3 miliarde USD, volum nemaivăzut până acum, constată economistul Veaceslav Ioniță.

Creșterea exporturilor moldovenești a fost determinată de mai mulți factori, dar eu mă voi opri la principalii doi:

Prețurile foarte bune la producția agricolă și recolta excepțional de bună din 2021. Producția agricolă din 2021 a fost cea care a mișcat în sus exporturile noastre începând cu trimestrul IV din 2021 până în trimestrul II din 2022.

Războiul din Ucraina, care a direcționat o parte considerabilă de mărfuri prin Republica Moldova. Astfel o parte de bunuri exportate de Ucraina au fost direcționate prin Moldova, cea ce a dus la creșterea re-exporturilor moldovenești. Totodată anumite bunuri, în mod special produsele petroliere în prezent sunt importate de către Ucraina prin Republica Moldova. Astfel impactul războiului asupra exporturilor noastre s-a făcut simțit începând cu trimestrul II din 2022.

Orice export, inclusiv re-export este benefic pentru economia națională, însă factorul Ucrainean este unul ad-hoc, pe termen scurt și evident distorsionează realitatea economică din țară.

„Pentru a înțelege mai bine starea lucrurilor din economia națională, este necesar de exclus factorul Ucrainean și să vedem care este starea reală a lucrurilor în exporturile noastre. Până la începutul războiului din 24 februarie 2022, Moldova trimestrial exporta în Ucraina bunuri în valoare de 20 milioane USD, iar importurile constituiau în mediu 150 milioane USD. Astfel comerțul Moldovei cu Ucraina constituia în mediu 170 milioane USD trimestrial. Odată cu începerea războiului comerțul cu Ucraina a crescut în trimestrul II la 487 milioane USD, iar în trimestrul III a ajuns la 764 milioane USD” spune Ioniță.

Potrivit lui, dacă excludem factorul ucrainean, atunci exporturile noastre au continuat să crească până în trimestrul II din 2022, în special datorită creșterii exporturilor producției agricole. Iar în trimestrul II avem o situație alarmantă de diminuare dramatică a exporturilor moldovenești.

Astfel în trimestrul III, creșterea este una virtuală, în cea mai mare parte determinată de reexporturile din și înspre Ucraina. Exporturile reale ale Moldovei în trimestrul III au scăzut de peste 2 ori și au atins valoare minimă din ultimii 7 ani. Mai puțin am avut doar în trimestrul I din 2016, când exporturile au fost de 416 milioane USD. Iar în trimestrul III așa valoare mică a exporturilor am avut doar în 2010.

Reducerea puternică a exporturilor moldovenești în primul rând este determinată de criza din agricultură, unde producția de cereale în acest an este de 2-3 ori mai mică decât anul trecut. (vezi detalii aici)

Astfel sub iluzia creșterii exporturilor moldovenești se ascunde o adevărată criză a exporturilor, care este determinată nu doar de criza din agricultură, dar și criza din alte ramuri exportatoare, fapt care urmează a fi analizat cu foarte mare atenție, pentru a nu pierde legătura cu realitatea.

#exporturi #criză #Moldova

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Titlurile presei care susțin că Trump a cedat în fața presiunilor interne și externe sunt, în general, încă premature. Verdictul nu a fost încă dat, întrucât foarte multe vor depinde de rezultatul negocierilor purtate de Trump cu partenerii comerciali ai Americii în următoarele 90 de zile și mai departe, precum și de evoluția relațiilor dintre SUA și China, notează evz.ro.

Un factor-cheie care îl motivează pe președintele Donald Trump este nevoia de a emana putere și dorința de a o folosi. Inițiativa sa globală, amplă, privind tarifele, marchează o reconfigurare istorică a relațiilor comerciale ale SUA la nivel mondial. Cu toate acestea, este în esență un joc de putere geopolitică care îi vizează pe mulți, dar în special China, care de ani de zile își desfășoară propriul joc de putere. Unii ar spune chiar război neregulat – împotriva SUA, a Occidentului în general și a altora.

În timp ce China este stăpâna lanțurilor globale de producție și de aprovizionare, SUA sunt încă lider în domeniul financiar. Trăim în continuare într-o lume dominată și denominată în dolari, cel puțin pentru moment. Predominanța pe frontul tehnologic, în special IA și domeniile conexe, este încă disponibilă.

Țările terțe care nu sunt pe deplin aliate sau legate de SUA sau China, și care constituie majoritatea națiunilor din întreaga lume, se luptă din ce în ce mai mult în acest mediu concurențial.

Națiunile mai mici și mai vulnerabile vor fi adesea forțate să facă alegeri dificile între marile puteri. Statele mai mari, inclusiv puterile regionale sau de mijloc, vor avea mai multe pârghii pentru a pune marile puteri una împotriva celeilalte și pentru a obține mai multe concesii în interesul propriu.

Pe măsură ce intrăm în al doilea trimestru al secolului XXI, atenția globală principală se concentrează în principal asupra ciocnirii SUA – China. Cu toate acestea, în cadrul ecuației de putere internațională a intereselor concurente și variate, este important să nu subestimăm impactul puterilor de mijloc, care pot modela evenimentele mult peste așteptări în următorii ani și decenii.

Casa Albă a declarat că a fost contactată de mai mult de 50 de țări pentru a discuta despre reducerea tarifelor. Principala țintă a lui Trump, China, a promis să „lupte până la capăt”, după ce președintele american a amenințat cu o nouă taxă de 50%. În cazul în care China nu își retrage taxele de retorsiune asupra a 34% din importurile americane, care urmează să intre în vigoare la 10 aprilie.

Deși Uniunea Europeană se confruntă cu o cotă forfetară de 20 % la exporturile către SUA, multe vor depinde de schimburile comerciale individuale ale fiecărui stat membru cu SUA.

Ursula von der Leyen, președintele Comisiei Europene, a declarat că UE ar putea elimina tarifele la produsele industriale americane, dacă Trump ar elimina în schimb taxele echivalente.

În ciuda titlurilor, amenințarea cea mai presantă cu care se confruntă UE este de fapt dumpingul de produse chinezești în Europa, destinate inițial piețelor americane.

Țările asiatice se confruntă cu cele mai mari tarife, având în vedere proporția mai mare a exporturilor lor din SUA. Cu toate acestea, pragmatismul în soluționarea diferendelor ar putea prevala mai curând în cazul celor care se află sub umbrela de securitate a SUA, inclusiv Japonia, Coreea de Sud și Taiwan. Trump va folosi cu siguranță cartea apărării la masa negocierilor.

În contextul în care Coreea de Sud se află într-o criză constituțională profundă și urmează să organizeze alegeri anticipate, prim-ministrul Japoniei încearcă să obțină un angajament urgent cu Casa Albă și o posibilă vizită personală.

Indonezia, cea mai mare economie din Asia de Sud-Est, a fost lovită de un tarif de 32 %. A refuzat să riposteze și a optat pentru negocieri directe cu SUA.

Vietnamul, un important partener strategic al SUA, a fost una dintre cele mai afectate țări din Asia, cu un tarif de 46 %. Cu toate acestea, diplomația rapidă a președintelui Lam pentru a dezamorsa tensiunile. Au fost demarate discuții pentru eliminarea taxelor și pentru o întâlnire cu Trump.

Deși negocierile comerciale vor urma în mod inevitabil, o întrebare mai amplă rămâne: Cât timp pot rezista piețele și investitorii la incertitudinea și volatilitatea actuale.