Încă 2 zile disponibile pentru a accesa finanțare europeană! Concurs de granturi pentru întreprinderi sociale

22 Nov. 2022, 07:00
 // Categoria: Bani și Afaceri // Autor:  MD Bani
22 Nov. 2022, 07:00 // Bani și Afaceri //  MD Bani

Antreprenorii mai au două zile pentru a depune dosarele la un concurs de granturi pentru crearea sau dezvoltarea întreprinderilor sociale, în cadrul proiectului „Valorificăm potențialul societății civile pentru promovarea și dezvoltarea antreprenoriatului social în R. Moldova”, finanțat de Uniunea Europeană și echipa Europa.

Fundația Est-Europeană, cu sprijinul Uniunii Europene și al Suediei, a anunțat la finalul lunii octombrie un concurs de granturi pentru crearea sau dezvoltarea întreprinderilor sociale. Acesta are drept scop susținerea organizațiilor societății civile în vederea creării și/sau dezvoltării afacerilor sociale țintite să creeze locuri de muncă și oportunități de integrare social-profesională a grupurilor vulnerabile, care va contribui ulterior la bunăstarea cetățenilor și a comunităților.

Prin intermediul granturilor, oferite în cadrul acestui concurs, vor fi susținute următoarele activități:

– Crearea întreprinderilor sociale viabile și profitabile, care vor asigura reinvestirea profitului în afacerea de antreprenoriat social până la atingerea pragului optim de rentabilitate. Ulterior, profitul va fi direcționat spre susținerea directă a grupurilor defavorizate și soluționarea problemelor sociale asociate cu aceste grupuri. Ideea de afacere trebuie să răspundă unei nevoi sociale persistente în comunitate/regiune și va conduce la soluționarea acesteia sau în carul întreprinderii vor fi angajate persoane din categorii defavorizate (persoane cu necesități speciale, femei din mediul rural, tineri șomeri, minorități etnice, persoane eliberate din instituțiile de detenție, etc.)

– Dezvoltarea întreprinderilor sociale care aduc beneficii directe grupurilor defavorizate, ca exemplu persoane cu necesități speciale, femei din spațiul rural, tineri șomeri, minorități etnice, persoane eliberate din instituțiile de detenție, etc. sau soluționează problemele sociale asociate cu aceste grupuri.

Bugetul disponibil pentru concursul de granturi

Suma totală disponibilă pentru acest concurs de granturi este de 375 de mii de euro. Suma maximă oferită per proiect nu va depăși 25 de mii de euro. Perioada de implementare a proiectelor, finanțate în cadrul acestui concurs de granturi, nu va depăși 24 de luni.

Propunerile de proiect cu subiectul „Concurs de granturi antreprenoriat social” vor fi transmise prin e-mail la adresa concurs@eef.md

Data limită de depunere a propunerilor de proiect este 23 noiembrie 2022.

Mai multe detalii despre concursul de granturi găsiți aici!

Potrivit Legii cu privire la antreprenoriat şi întreprinderi, articolul 362, întreprinderea socială este întreprinderea constituită de asociaţii obşteşti, fundaţii, culte religioase, instituţii private şi/sau persoane fizice care desfăşoară activităţi de antreprenoriat social în vederea soluționării unor probleme sociale de interes comunitar şi care îndeplinesc condițiile stabilite în prezentul capitol. Întreprinderile sociale de inserţie sânt întreprinderi sociale care au ca scop crearea locurilor de muncă şi încadrarea, în mod prioritar, a persoanelor din categoriile defavorizate ale populaţiei.

Amintim că începând cu 1 ianuarie 2022, cu susținerea financiară a Uniunii Europene și cofinanțarea din partea Suediei, Fundația Est-Europeană în parteneriat cu Centrul Contact și Keystone Moldova implementează proiectul „Valorificăm potențialul societății civile pentru promovarea și dezvoltarea antreprenoriatului social în Republica Moldova”.

Una dintre activitățile proiectului presupune crearea întreprinderilor sociale sau dezvoltarea celor existente, în vederea sporirii oportunităților de integrare a grupurilor vulnerabile pe piața muncii și crearea soluțiilor pentru dezvoltarea pe termen lung a comunităților.

Disclaimer:

Acest material a fost produs cu suportul financiar al Uniunii Europene și al Suediei. Conținutul acestuia reprezintă responsabilitatea exclusivă a proiectului „Valorificăm potențialul societății civile pentru promovarea și dezvoltarea antreprenoriatului social în R. Moldova”, finanțat de Uniunea Europeană și cofinanțat de Suedia, realizat de Fundația Est-Europeană în parteneriat cu Centrul Contact și Keystone Moldova. Conținutul materialului aparține autorilor și nu reflectă în mod neapărat viziunea Uniunii Europene.

Realitatea Live

14 Feb. 2026, 11:45
 // Categoria: Bani și Afaceri // Autor:  Ursu Victor
14 Feb. 2026, 11:45 // Bani și Afaceri //  Ursu Victor

Transportul naval continuă să joace un rol strategic în comerțul exterior al Republicii Moldova, însă datele pentru 2025 indică o consolidare la volume ridicate și o dependență tot mai accentuată de exportul de materie primă agricolă, arată analiza economistului Iurie Rija.

Volumul total al mărfurilor expediate pe cale navală, inclusiv export și tranzit, a ajuns în 2025 la 1 416 890 tone, realizate prin 576 nave. Nivelul este inferior recordului din 2024, când s-au înregistrat 1 502 189 tone și 781 nave, dar rămâne mult peste 2022, când totalul era de 992 235 tone. În doar trei ani, fluxul naval a crescut cu peste 420 mii tone. Economistul remarcă faptul că reducerea numărului de nave, concomitent cu un volum relativ apropiat de cel din 2024, indică încărcături medii mai mari per vas și o operare mai eficientă, astfel că 2025 nu este un an de boom, ci de stabilizare la un nivel înalt.

Structura exporturilor navale arată o concentrare fără precedent pe cereale. Din totalul de 1 416 890 tone, circa 1 245 528 tone reprezintă cereale, adică 88%, cea mai mare pondere din perioada analizată. În 2022 cerealele reprezentau aproximativ 650 mii tone, iar în 2023 circa 1,046 milioane tone, echivalentul a 71% din total, ponderea urcând la 82% în 2024. Potrivit analizei, dependența de materie primă agricolă devine tot mai evidentă.

Grâul rămâne principalul produs exportat pe cale navală. În 2025 au fost expediate 501 193 tone, sub vârful din 2024, dar mult peste nivelul modest din 2022. Grâul asigură aproximativ o treime din exportul naval. În același timp, floarea-soarelui iese puternic în evidență, cu 386 709 tone exportate în 2025, față de 210 751 tone în 2024 și 135 037 tone în 2022, ajungând la o pondere de 26% din total. În schimb, porumbul continuă să piardă teren de la an la an, coborând la 160 337 tone în 2025, după 394 527 tone în 2022.

O schimbare importantă semnalată de economist este diminuarea exportului de produse procesate. Dacă în 2023 produsele din prelucrarea cerealelor însumau 402 850 tone și reprezentau 27% din total, în 2025 acestea scad la 112 570 tone, adică doar 7%. Exporturile de ulei de floarea-soarelui coboară la 89 998 tone, iar șrotul de floarea-soarelui aproape dispare din statistici. Tendința conturată este că pe mare pleacă tot mai multă materie primă și tot mai puțină valoare adăugată.

Pe partea de import, anul 2025 marchează o expansiune clară. Volumul total al mărfurilor intrate pe cale navală ajunge la 1 197 892 tone, realizate prin 684 nave. Comparativ cu 2024, creșterea este de circa 15% la volum și peste 19% la numărul de nave, fiind cel mai ridicat nivel din ultimii patru ani. Cea mai importantă contribuție la creștere o au fertilizanții, ale căror importuri au urcat la 200 146 tone, cu 37% mai mult decât în 2024, pe fondul unei cereri agricole puternice. Importurile de motorină au revenit și ele pe creștere, ajungând la 214 494 tone, iar categoria minereuri, cărbune și metal a urcat la 183 229 tone, reflectând o activitate mai dinamică în industrie și construcții. Materialele pentru construcții rămân dominante, cu 445 804 tone și o pondere de 37% din totalul importurilor navale.

Datele arată și o diferențiere tot mai clară între cele două porturi ale Republicii Moldova. Portul Internațional Liber Giurgiulești își consolidează poziția dominantă la export, cu 1 114 828 tone în 2025, în creștere cu 13% față de 2024, în timp ce Portul Ungheni coboară la 302 062 tone, în scădere cu peste 40%, iar numărul navelor se înjumătățește. La importuri, Giurgiulești accelerează puternic până la 850 379 tone, în timp ce Ungheni înregistrează o creștere mai moderată, până la 347 513 tone.

În ansamblu, analiza lui Iurie Rija arată că anul 2025 confirmă consolidarea Giurgiuleștiului ca principal hub naval al Republicii Moldova și menținerea fluxurilor comerciale la un nivel ridicat. Totodată, tendința majoră care se conturează este accentuarea dependenței de exportul de materie primă agricolă, în paralel cu reducerea exporturilor cu valoare adăugată, evoluție care ridică semne de întrebare privind structura pe termen lung a comerțului exterior al țării.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!