Războiul lui Putin a lovit Rusia cu un potop de sancțiuni: Impactul devastator produs la Moscova anunțat de SUA

Invazia lui Putin din Ucraina a adus o reacție fără precedent pentru vremurile moderne, din partea comunității internaționale. O coaliție de peste 37 de țări, condusă de Statele Unite, a impus sancțiuni dure asupra celor mai multe aspecte ale modului de viață rusesc.

Departamentul de Stat al SUA a publicat un raport privind impactul sancțiunilor și controalelor la export asupra Rusiei. De când războiul a început pe 24 februarie 2022, numai SUA au impus Rusiei aproximativ 2.250 de sancțiuni, potrivit 19fortyfive.

Unele dintre sancțiunile occidentale au vizat industria rusă de petrol și gaze naturale prin refuzul exporturilor și/sau transferului de produse de rafinare ale petrolului din Rusia sau Belarus.

Alte măsuri s-au concentrat pe bunuri de lux, impunând cerințe de licență care interzic vânzarea acestor articole în Rusia, măsură menită să-i vizeze pe oligarhii ruși.

Să menționăm faptul că unele sancțiuni luate de țările occidentale împotriva Rusiei vor dura mult timp pentru a fi eficiente. De exemplu, este greu de judecat impactul unei restricții asupra călătoriei cetățenilor ruși în Europa și în SUA. Poate că lipsa de mișcare și oportunitățile, cum ar fi profesionale, personale sau academice, care însoțesc adesea călătoriile, vor împinge mai mult spre colaps economia țării sau vor apărea reacții ale rușilor de rând împotriva lui Putin.

Potrivit Fondului Monetar Internațional, economia Rusiei se va contracta cu aproximativ trei procente în acest an. Mai multe dintre măsuri, în special cele care vizează economia și sectorul financiar, împotriva Rusiei se vor maturiza în timp.

Capitalul occidental este de negăsit pentru Rusia

Capitalul străin pentru Moscova va fi greu de găsit, deoarece perspectivele de a face afaceri în Rusia sunt, cel puțin, neatrăgătoare.
SUA și Occidentul au înghețat, de asemenea, active în valoare de peste 300 de miliarde de dolari deținute de Banca Centrală Rusă, refuzând astfel ca aceste fonduri să sprijine direct sau indirect efortul de război din Ucraina.

Să specificăm câteva dintre efectele asupra economiei și industriei ruse, conform evaluării recente ale Departamentului de Stat al SUA.

Lipsa majoră de aprovizionare pentru forțele ruse din Ucraina obligă Rusia să apeleze la țări mai puțin avansate din punct de vedere tehnologic, cum ar fi Iranul și Coreea de Nord, pentru piese și echipamente.

Rusia se luptă să importe semiconductori și alte componente cheie. Controalele la export au forțat Rusia să canibalizeze părțile existente ale companiilor aeriene, care nu mai pot zbura în străinătate, cum ar fi spațiul UE și al Marii Britanii.

Programul de aviație militară al Rusiei a fost întrerupt din cauza lipsei de aprovizionare cu piese oferită de comerțul global. Moscova a revenit la stocurile din Apărare din epoca sovietică, deoarece sancțiunile occidentale au întrerupt abilitățile companiilor ruse de a reface lanțurile interne de aprovizionare.
Exporturile occidentale pentru anumite bunuri și servicii, inclusiv dolari, contabilitate, consultanță în management, calcul cuantic și servicii legate de corporații către persoane situate în Federația Rusă sunt acum interzise.

#sanctiuni #occident #Rusia

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Președintele Comisiei parlamentare pentru agricultură, Serghei Ivanov, a criticat modul în care este finanțat sectorul agricol. El afirmă că, în pofida laudelor venite din partea autorităților, agricultura rămâne subfinanțată și tot mai dependentă de credite.

„Nu avem ce ascunde. Se spune că sectorul bancar stă foarte bine la creditarea agriculturii și că există creștere. Este adevărat, s-au creditat mai mulți agricultori, dar per total asta înseamnă că povara datoriilor crește în spate”, a declarat Ivanov.

Potrivit acestuia, creșterea creditării nu reflectă dezvoltarea sectorului, ci dimpotrivă, indică o decapitalizare a agriculturii, fermierii fiind nevoiți să apeleze tot mai mult la bani împrumutați.

Ivanov atrage atenția că agricultura primește doar 5% din totalul creditelor din economie, în condițiile în care generează aproximativ 45% din exporturile Republicii Moldova.
„Practic, motorul economiei noastre stă în doar 5% din creditare. Este o rușine”, a subliniat acesta.

Un alt aspect îngrijorător, spune oficialul, este lipsa de transparență privind volumul finanțărilor din zona microcreditării, unde dobânzile sunt mult mai mari.

În același timp, datele prezentate pentru anul 2025 arată că peste 400 de agricultori au înregistrat întârzieri la plata creditelor de peste 60 de zile, ceea ce îi plasează într-o categorie de risc ridicat și le reduce semnificativ accesul la finanțare bancară.

„În momentul în care există întârzieri de peste 60 de zile, agricultorul nu mai este considerat fiabil. Băncile fie nu îl mai creditează, fie o fac cu costuri mari. În aceste condiții, oamenii sunt împinși spre microfinanțare, unde dobânzile sunt de câteva ori mai mari”, a explicat Ivanov.

În opinia sa, această situație generează pierderi nu doar pentru fermieri, ci și pentru stat, care ratează venituri importante din economie.
„Este o situație foarte critică și sperăm să fie conștientizată la nivel de decizie”, a conchis președintele Comisiei agricultură.