Războiul lui Putin a lovit Rusia cu un potop de sancțiuni: Impactul devastator produs la Moscova anunțat de SUA

Invazia lui Putin din Ucraina a adus o reacție fără precedent pentru vremurile moderne, din partea comunității internaționale. O coaliție de peste 37 de țări, condusă de Statele Unite, a impus sancțiuni dure asupra celor mai multe aspecte ale modului de viață rusesc.

Departamentul de Stat al SUA a publicat un raport privind impactul sancțiunilor și controalelor la export asupra Rusiei. De când războiul a început pe 24 februarie 2022, numai SUA au impus Rusiei aproximativ 2.250 de sancțiuni, potrivit 19fortyfive.

Unele dintre sancțiunile occidentale au vizat industria rusă de petrol și gaze naturale prin refuzul exporturilor și/sau transferului de produse de rafinare ale petrolului din Rusia sau Belarus.

Alte măsuri s-au concentrat pe bunuri de lux, impunând cerințe de licență care interzic vânzarea acestor articole în Rusia, măsură menită să-i vizeze pe oligarhii ruși.

Să menționăm faptul că unele sancțiuni luate de țările occidentale împotriva Rusiei vor dura mult timp pentru a fi eficiente. De exemplu, este greu de judecat impactul unei restricții asupra călătoriei cetățenilor ruși în Europa și în SUA. Poate că lipsa de mișcare și oportunitățile, cum ar fi profesionale, personale sau academice, care însoțesc adesea călătoriile, vor împinge mai mult spre colaps economia țării sau vor apărea reacții ale rușilor de rând împotriva lui Putin.

Potrivit Fondului Monetar Internațional, economia Rusiei se va contracta cu aproximativ trei procente în acest an. Mai multe dintre măsuri, în special cele care vizează economia și sectorul financiar, împotriva Rusiei se vor maturiza în timp.

Capitalul occidental este de negăsit pentru Rusia

Capitalul străin pentru Moscova va fi greu de găsit, deoarece perspectivele de a face afaceri în Rusia sunt, cel puțin, neatrăgătoare.
SUA și Occidentul au înghețat, de asemenea, active în valoare de peste 300 de miliarde de dolari deținute de Banca Centrală Rusă, refuzând astfel ca aceste fonduri să sprijine direct sau indirect efortul de război din Ucraina.

Să specificăm câteva dintre efectele asupra economiei și industriei ruse, conform evaluării recente ale Departamentului de Stat al SUA.

Lipsa majoră de aprovizionare pentru forțele ruse din Ucraina obligă Rusia să apeleze la țări mai puțin avansate din punct de vedere tehnologic, cum ar fi Iranul și Coreea de Nord, pentru piese și echipamente.

Rusia se luptă să importe semiconductori și alte componente cheie. Controalele la export au forțat Rusia să canibalizeze părțile existente ale companiilor aeriene, care nu mai pot zbura în străinătate, cum ar fi spațiul UE și al Marii Britanii.

Programul de aviație militară al Rusiei a fost întrerupt din cauza lipsei de aprovizionare cu piese oferită de comerțul global. Moscova a revenit la stocurile din Apărare din epoca sovietică, deoarece sancțiunile occidentale au întrerupt abilitățile companiilor ruse de a reface lanțurile interne de aprovizionare.
Exporturile occidentale pentru anumite bunuri și servicii, inclusiv dolari, contabilitate, consultanță în management, calcul cuantic și servicii legate de corporații către persoane situate în Federația Rusă sunt acum interzise.

#sanctiuni #occident #Rusia

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Borge Brende, preşedintele Forumului Economic Mondial, nu vede cu ochi buni tabloul economiei mondiale, afirmând că lumea se va confrunta cu un deceniu de creştere în slow-motion dacă nu se aplică măsurile economice corecte.

El a subliniat pericolul pe care îl prezintă pentru economie datoria globală, aflată în continua creştere, şi care a ajuns la un nivel nemaivăzut din 1820, accelerând riscul de stagflaţie cu care s-ar putea confrunta economiile avansate, scrie CNCB.

„Trebuie să abordăm situaţia datoriilor la nivel mondial. Nu am mai văzut o asemenea datorie de la Războaiele Napoleoniene, suntem pe cale să acumulăm datorii cât tot PIB-ul la nivel global”, a avertizat Brende.
El este de părere că guvernele trebuie să se gândească cum să reducă această datorie şi să ia măsurile fiscale corecte fără a ajunge în situaţia de a declanşa o recesiune. De asemenea, a semnalat presiunile inflaţioniste persistente şi faptul că inteligenţa artificială generativă ar putea fi o oportunitate pentru ţările în curs de dezvoltare.

Avertismentul său se vine în continuarea unui raport recent al Fondului Monetar Internaţional, care a observat că datoria publică mondială a crescut la 93% din PIB anul trecut, fiind în continuare cu 9 puncte procentuale mai mare decât nivelurile anterioare pandemiei. FMI a estimat că datoria publică mondială s-ar putea apropia de 100% din PIB până la sfârşitul deceniului.
Fondul a evidenţiat, de asemenea, nivelurile ridicate ale datoriei din China şi Statele Unite, afirmând că politica fiscală relaxată din cele din urmă pune presiune asupra ratelor şi a dolarului care apoi împinge în sus costurile de finanţare în întreaga lume, exacerbând problemele care deja există.

La începutul acestei luni, Fondul Monetar Internaţional şi-a majorat uşor prognoza de creştere globală, afirmând că economia mondială s-a dovedit „surprinzător de rezistentă” în ciuda presiunilor inflaţioniste şi a schimbărilor de politică monetară. În prezent, acesta se aşteaptă la o creştere globală de 3,2% în 2024, în creştere cu un modest 0,1 puncte procentuale faţă de prognoza sa anterioară din ianuarie.

Brende de la WEF a declarat duminică că cel mai mare risc pentru economia globală este acum „recesiunea geopolitică cu care ne confruntăm”, subliniind recentele tensiuni dintre Iran şi Israel.

„Există atât de multă imprevizibilitate şi se poate scăpa uşor de sub control. Dacă Israelul şi Iranul ar fi agravat acest conflict, am fi putut vedea peste noapte un preţ al petrolului de 150 de dolari. Iar acest lucru ar fi fost, desigur, foarte dăunător pentru economia globală”, a spus el.