Mastercard a premiat Moldindconbank pentru întâietatea pe piața cardurilor din Moldova

Moldindconbank este în continuare lider incontestabil pe piața cardurilor din Republica Moldova. Confirmarea vine din partea companiei globale tehnologice Mastercard: la evenimentul anual „Mastercard Day Moldova 2022”, Moldindconbank a primit distincția pentru calitatea de lider pe piață (Market Leader), dar și trofeul New Senses in Premium.

Distincțiile au fost înmânate directorului Departamentului Rețea și Canale Alternative de la Moldindconbank, Igor Stratan, în Varșovia (Polonia), unde anul acesta s-a desfășurat „Mastercard Day Moldova 2022”.

Igor Stratan a mulțumit partenerului internațional pentru recunoașterea realizărilor Moldindconbank în condițiile unei concurențe dure.

„Nu este ușor să fii lider de piață pe parcursul a șapte ani. Vreau să aduc mulțumiri Mastercard pentru suportul acordat, dar și echipei Moldindconbank, pentru munca de zi cu zi în vederea menținerii acestei poziții de lider. Le mulțumesc și concurenților noștri pentru că ne fac să mergem înainte”, a spus reprezentantul băncii.

Igor Stratan a scos în evidență și un alt factor, care confirma calitatea de lider pe piața cardurilor. ”Am o surpriză pentru voi. Moldindconbank este prima bancă din Moldova, care a emis un milion de carduri. Și cardul cu numărul un milion este Mastercard!”, a accentuat directorului Departamentului Rețea și Canale Alternative de la Moldindconbank.

„Pe parcursul multor ani și chiar în perioade turbulente, Moldindconbank reușește să păstreze pozițiile de lider și să păstreze încrederea a sute de mii de clienți, oferindu-le instrumente comode de plăți. Suntem recunoscători echipei băncii pentru continuitate în dezvoltarea produselor de carduri, dar și pentru toate eforturile pe care le depun ca să dezvolte piața cardurilor din Moldova, în general”, a menționat Irina Untila, directorul oficiului Mastercard în Republica Moldova.

Moldindconbank este una dintre cele mai importante bănci din Moldova și deține întâietatea în mai multe segmente de servicii bancare. În special, instituția deține 37,6% din piața cardurilor bancare din țară.

#carduri #Moldindconbank #mastercard

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Băncile aflate în dificultate ar putea fi restructurate prin procedura de rezoluție în loc să ajungă la lichidare, inclusiv în cazul instituțiilor de dimensiuni mici și mijlocii. Autoritățile pregătesc noi reguli care ar permite aplicarea acestui mecanism atunci când rezoluția protejează mai bine depozitele clienților și stabilitatea financiară. Modificările sunt prevăzute într-un proiect de lege, elaborat de Banca Națională a Moldovei și promovat de Ministerul Finanțelor.

Proiectul modifică substanțial Legea privind redresarea și rezoluția băncilor și urmărește alinierea legislației Republicii Moldova la normele Uniunii Europene. În esență, autoritățile vor avea un mecanism mai flexibil pentru a interveni atunci când o bancă ajunge într-o situație financiară gravă, fără ca aceasta să fie trimisă automat în procedura obișnuită de lichidare.

Rezoluția presupune gestionarea controlată a unei bănci aflate în criză. În funcție de situație, pot fi transferate active și datorii către o altă instituție, poate fi creată o instituție-punte sau pot fi aplicate alte instrumente pentru menținerea serviciilor esențiale și protejarea deponenților.

O regulă importantă stabilește cine suportă pierderile. Până la aderarea Republicii Moldova la Uniunea Europeană, Fondul de rezoluție bancară și instrumentele publice de stabilizare financiară vor putea fi utilizate numai după ce acționarii, deținătorii altor instrumente de proprietate, ai instrumentelor de capital relevante și ai altor datorii eligibile au contribuit la absorbția pierderilor și la recapitalizarea instituției.

Se modifică și nivelul-țintă al Fondului de rezoluție bancară. În prezent, acesta este stabilit la 3% din suma depozitelor acoperite ale tuturor instituțiilor de credit autorizate în Republica Moldova. Începând cu 1 ianuarie al celui de-al patrulea an de la semnarea tratatului de aderare la UE, dar nu mai devreme de 1 ianuarie 2034, ținta va fi de 1%. Până atunci, BNM va stabili niveluri intermediare.

Fondul este alimentat în principal din contribuțiile instituțiilor de credit. BNM stabilește contribuțiile anuale, ținând cont inclusiv de ciclul economic și de impactul acestora asupra situației financiare a băncilor. Dacă resursele acumulate nu sunt suficiente, pot fi solicitate și contribuții extraordinare.

Proiectul stabilește mai clar și implicarea Fondului de garantare a depozitelor. Acesta va putea contribui, în anumite condiții, la finanțarea unor operațiuni prin care depozitele și anumite active sau datorii sunt transferate către o altă instituție, astfel încât clienții să își poată păstra accesul la bani.

Documentul introduce și o limită de 2,5% pentru anumite situații. Dacă valoarea totală a activelor unei instituții de credit aflate în rezoluție este cuprinsă între echivalentul a 30 de miliarde și 80 de miliarde de euro, contribuția Fondului de garantare a depozitelor pentru operațiunile respective nu va putea depăși 2,5% din totalul datoriilor instituției, inclusiv fondurile proprii.

O altă noutate este extinderea cadrului de rezoluție dincolo de sectorul bancar. În prezent, legea stabilește reguli și proceduri de redresare și rezoluție pentru băncile din Republica Moldova. Proiectul extinde acest mecanism asupra instituțiilor de credit, firmelor de investiții, anumitor societăți financiare holding și altor entități care fac parte din grupuri financiare.

Pentru firmele de investiții, autoritatea de rezoluție va fi Comisia Națională a Pieței Financiare. Acestea vor contribui la propriul fond de rezoluție, iar suma achitată de fiecare firmă va fi ajustată în funcție de profilul său de risc. Dacă resursele disponibile nu vor fi suficiente pentru acoperirea costurilor unei intervenții, firmele de investiții vor putea fi obligate să achite contribuții extraordinare.