Agricultura, pârjolită de secetă! Țevile și pompele au ajuns la fier vechi. Bolea: Este nevoie de 1,2 miliarde de euro

După obținerea independenței Republicii Moldova, toate sistemele de irigare au fost distruse, deși anterior erau irigate 320 mii hectare, potrivit declarației ministrului Agriculturii, Vladimir Bolea.

„Pentru irigarea celor 1,6 milioane de hectare e nevoie de 1,2 miliarde de euro conform prețurilor din anul 2020. Noi mergem pe ideea de restabilire și revitalizare a sistemelor de irigare din Republica Moldova acolo unde sunt agenți economici care vor acest lucru”, a punctat Bolea.

Potrivit ministrului, în anul 1991 în Republica Moldova se irigau peste 320 mii hectare de terenuri agricole. „Toate aceste sisteme puteau fi funcționale și astăzi chiar și cu un consum de energie mai mare dacă nu erau distruse”, a explicat Bolea

„Conștientizarea procesului de irigare la agricultori avut loc în timp și atunci când ne-am trezit cât de importante sunt sistemele au fost nimicite. A fost o administrare proastă din parte a statului. Astăzi mergem pe ideea transmiterii stațiilor de irigare în comodat. Un exemplu este că la Nisporeni pe unele terenuri care au fost irigate recolta la hectar a fost de 17 tone. În zonele unde sistemele de irigare funcționează, agricultorii nu simt efectele secetei”, a spus Bolea.

În Republica Moldova, o țară agrară afectată din ce în ce mai des de secetă, funcționează doar 38 de sisteme centralizate de irigare, dintre care 10 au fost construite pe bani americani. Suprafața irigată anual, de circa 60.000 de hectare, reprezintă doar „o picătură” în totalul terenurilor cu destinație agricolă din țară, de 1,6 milioane hectare.

Potrivit agenției „Apele Moldovei”, R. Moldova a moștenit din perioada sovietică 78 de sisteme centralizate de irigare. După prăbușirea URSS și desființarea colhozurilor, 60% dintre ele au fost lăsate de izbeliște și, cu timpul, au fost vândute pe bucăți la fier uzat.

#terenuri #irigare #seceta

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Guvernarea a amânat intrarea în vigoare a noilor reguli privind cetățenia, oferind un răgaz celor care nu au reușit să-și perfecteze actele până la 18 ani. Totuși, prevederea-cheie a fost păstrată: certificatul de naștere nu va constitui dovadă a cetățeniei la majorat, ceea ce menține riscul ca unii tineri să se confrunte în continuare cu blocaje la obținerea buletinului.

Astfel, tinerii care nu și-au perfectat actele de identitate până la 18 ani ar putea beneficia de un moratoriu timp de doi ani. Partidul „Acțiune și Solidaritate” a înregistrat un proiect în Parlament, în care stipulează că persoanele respective nu vor fi supuse procedurii de recunoaștere a cetățeniei până pe 1 ianuarie 2028, scrie REALITATEA.MD.

Dacă vor fi adoptate, reglementările vor viza persoanele născute după 27 august 1991. La data nașterii, cel puțin unul dintre părinți era cetățean moldovean, nu a săvârșit crime de război, militare sau împotriva umanității, nu a fost implicată în activitate teroristă, nu desfășoară activitate care periclitează securitatea statului și nu a fost inclusă în categoria persoanelor în privința cărora au fost aplicate măsuri restrictive internaționale la care Republica Moldova s-a aliniat sau care au fost aplicate de Republica Moldova.

De asemenea, prevederile propuse stabilesc că nu se va cere dovada cunoașterii limbii române pentru persoanele născute și domiciliate permanent pe teritoriul Republicii Moldova, care acestea vor recunoașterea cetățeniei și se încadrează în condițiile legale pentru a fi recunoscute drept apatrizi. Ar putea fi scutiți de examene și solicitanții care au cel puțin unul dintre părinți cetățean moldovean, la data nașterii.

„Pentru persoanele care nu și-au formalizat cetățenia prin obținerea actelor de identitate și, respectiv, nu pot face dovada cetățeniei pentru că au ignorat această oportunitate, autoritățile au obligația de a facilita exercitarea dreptului, dar statul nu poate impune cetățenia fără manifestarea de voință a individului”, precizează autorii proiectului de modificare a legii.

Articolele din noua lege a cetățeniei au ajuns subiect de scandal, după ce deputații Vasile Costiuc și Sergiu Stefanco au relatat despre un tânăr de 20 de ani, care a devenit apatrid pentru că nu și-a perfectat până la majorat buletinul de identitate. Bărbatul este născut în Republica Moldova, are părinți moldoveni și certificat de naștere valid.

Legea prevede că dovada cetățeniei poate fi făcută prin certificat de naștere doar în cazul minorilor. Pe de altă parte, nu este menționat că dacă persoana nu și-a perfectat buletinul de identitate, acesteia îi poate fi retrasă cetățenia.

Reglementările mai stabilesc că persoana care are cel puțin unul dintre părinți moldoveni devine cetățean al țării noastre în momentul nașterii. Conform Constituției statutul nu îi poate fi retras în mod arbitrar.

După izbucnirea scandalului, „Partidul Nostru” și „Democrația Acasă” au anunțat înregistrarea proiectelor privind modificarea reglementărilor. PAS a invocat problema în aplicarea legii, nu în prevederile aprobate.

Șeful Agenției Servicii Publice, Mircea Eșanu, susținea că în Moldova sunt circa 26.000 de persoane care nu au perfectate acte de identitate. Conform oficialului, peste 80% dintre cererile de obținere a cetățeniei Republicii Moldova sunt depuse de persoane din regiunea transnistreană, Rusia și Ucraina.
Eșanu a pasat responsabilitatea pentru scandalul privind legea cetățeniei pe guvernare, menționând că modificările la lege, adoptate în 2025, de fapt au impus mecanisme suplimentare de stabilire a identității.