Agricultura, pârjolită de secetă! Țevile și pompele au ajuns la fier vechi. Bolea: Este nevoie de 1,2 miliarde de euro

După obținerea independenței Republicii Moldova, toate sistemele de irigare au fost distruse, deși anterior erau irigate 320 mii hectare, potrivit declarației ministrului Agriculturii, Vladimir Bolea.

„Pentru irigarea celor 1,6 milioane de hectare e nevoie de 1,2 miliarde de euro conform prețurilor din anul 2020. Noi mergem pe ideea de restabilire și revitalizare a sistemelor de irigare din Republica Moldova acolo unde sunt agenți economici care vor acest lucru”, a punctat Bolea.

Potrivit ministrului, în anul 1991 în Republica Moldova se irigau peste 320 mii hectare de terenuri agricole. „Toate aceste sisteme puteau fi funcționale și astăzi chiar și cu un consum de energie mai mare dacă nu erau distruse”, a explicat Bolea

„Conștientizarea procesului de irigare la agricultori avut loc în timp și atunci când ne-am trezit cât de importante sunt sistemele au fost nimicite. A fost o administrare proastă din parte a statului. Astăzi mergem pe ideea transmiterii stațiilor de irigare în comodat. Un exemplu este că la Nisporeni pe unele terenuri care au fost irigate recolta la hectar a fost de 17 tone. În zonele unde sistemele de irigare funcționează, agricultorii nu simt efectele secetei”, a spus Bolea.

În Republica Moldova, o țară agrară afectată din ce în ce mai des de secetă, funcționează doar 38 de sisteme centralizate de irigare, dintre care 10 au fost construite pe bani americani. Suprafața irigată anual, de circa 60.000 de hectare, reprezintă doar „o picătură” în totalul terenurilor cu destinație agricolă din țară, de 1,6 milioane hectare.

Potrivit agenției „Apele Moldovei”, R. Moldova a moștenit din perioada sovietică 78 de sisteme centralizate de irigare. După prăbușirea URSS și desființarea colhozurilor, 60% dintre ele au fost lăsate de izbeliște și, cu timpul, au fost vândute pe bucăți la fier uzat.

#terenuri #irigare #seceta

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Chevron analizează posibilitatea de a cumpăra activele internaționale ale companiei ruse Lukoil, plasată recent sub sancțiuni americane, au declarat pentru Reuters cinci surse familiare procesului. Decizia vine după ce Departamentul Trezoreriei SUA a permis potențialilor cumpărători să discute cu Lukoil despre vânzarea activelor din străinătate. Chevron intră astfel în competiție cu fondul american Carlyle și cu alți investitori interesați de un portofoliu estimat la cel puțin 20 de miliarde de dolari. Sancțiunile impuse luna trecută de administrația președintelui Donald Trump celor mai mari două companii petroliere ruse, Lukoil și Rosneft, urmăresc să exercite presiuni asupra Moscovei pentru a accepta negocieri de pace cu Ucraina, scrie REUTERS.

Potrivit surselor, Chevron explorează doar achiziția activelor în care există suprapuneri cu propriile operațiuni, nu întregul portofoliu al Lukoil. Interesul companiei americane nu a fost raportat anterior. Chevron a transmis oficial că respectă legislația aplicabilă și că nu comentează chestiuni comerciale. Lukoil, care produce 2% din petrolul mondial, încearcă să vândă activele sale internaționale, care generează 0,5% din producția globală și sunt evaluate la circa 22 miliarde de dolari în baza raportărilor din 2024.

Fondul american Carlyle analizează, de asemenea, un potențial acord, au spus surse Reuters săptămâna trecută. Portofoliul global al Lukoil cuprinde trei rafinării în Europa, participații în zăcăminte petroliere din Kazahstan, Uzbekistan, Irak, Mexic, Ghana, Egipt și Nigeria, precum și sute de stații de alimentare, inclusiv în Statele Unite. În Kazahstan, Lukoil deține 13,5% din câmpul Karachaganak și 5% din câmpul Tengiz, proiecte în care sunt implicați și Chevron, Exxon, Eni și Shell. Aceste câmpuri furnizează o mare parte din petrolul transportat prin conducta CPC, care livrează peste 1,6 milioane barili pe zi, echivalentul a 1,5% din cererea globală.

Lukoil mai are o participație în licența offshore nigeriană OML-140, operată de Chevron. În Finlanda, lanțul de benzinării Teboil, deținut integral de Lukoil, a anunțat că se așteaptă la schimbarea proprietarului pe măsură ce compania rusă încearcă să-și vândă activele internaționale. În Irak, Lukoil gestionează proiectul West Qurna 2, aflat în apropierea câmpului West Qurna 1, pe care Exxon îl opera până anul trecut. Trei oficiali irakieni au declarat că Bagdadul discută cu autoritățile americane obținerea unei derogări de șase luni de la sancțiuni, pentru a-i permite Lukoil să își vândă participația. Guvernul irakian a exclus achiziționarea acestei cote.