Conferința donatorilor: Moldova poate deveni stat model

Comunitatea internațională a decis la Paris 130 de milioane de euro asistență suplimentară pentru Republica Moldova. Țara este importantă pentru Uniunea Europeană – și nu doar pentru că se arată solidară cu Ucraina.

Atmosferă animată, luni, 21.11, în clădirea Ministerului de Externe din Paris: s-au întâlnit miniștri sau emisari din cele 27 de state membre ale Uniunii Europene, reprezentanți ai unor țări precum SUA, Japonia și Marea Britanie și trimiși ai 15 organizații internaționale precum Banca Mondială.

În principiu, nimic ieșit din comun – șefii diplomațiilor comunitare s-au văzut și luna trecută, la Bruxelles, pentru a discuta despre noi sancțiuni la adresa Iranului. De data aceasta, însă, a fost vorba despre un stat mic, care și-a găsit loc pe agenda internațională abia după invazia rusă în Ucraina – Republica Moldova. „Suntem foarte afectați de evoluția războiului”, a transmis ministrul moldovean de Externe, Nicu Popescu. „Au căzut rachete pe teritoriul nostru și traversăm o criză energetică. Pacea și stabilitatea în Moldova nu sunt doar în interesul nostru, ci și al restului Europei”.

Comunitatea internațională vrea să acorde fostei republici sovietice, cu o populație de aproximativ două milioane și jumătate de locuitori, mai mult sprijin financiar. Pe de o parte, pentru că Republica Moldova a dat dovadă de o umanitate deosebit de mare în conflict. În plus, acest sprijin oferit Republicii Moldova este chiar în interesul Uniunii Europene.

Conferința de la Paris a donatorilor a fost cea de-a treia de acest fel: la primele două, de la Berlin și București, au fost deja antamate măsuri de ajutor și împrumuturi de peste un miliard de euro. „A susține Republica Moldova înseamnă a lua parte la efortul de război”, a apreciat astăzi președintele francez Emmanuel Macron, la conferința de presă de închidere. „A ajuta țara este o datorie morală”.

Concret, la conferința de luni, șefa diplomației de la Berlin, Annalena Baerbock, a promis un ajutor suplimentar de 32,3 milioane de euro din partea Germaniei. Și președintele Macron, la rândul lui, a anunțat sprijin francez în valoare de 100 de milioane de euro.

#donatori #Franta #Moldova

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Borge Brende, preşedintele Forumului Economic Mondial, nu vede cu ochi buni tabloul economiei mondiale, afirmând că lumea se va confrunta cu un deceniu de creştere în slow-motion dacă nu se aplică măsurile economice corecte.

El a subliniat pericolul pe care îl prezintă pentru economie datoria globală, aflată în continua creştere, şi care a ajuns la un nivel nemaivăzut din 1820, accelerând riscul de stagflaţie cu care s-ar putea confrunta economiile avansate, scrie CNCB.

„Trebuie să abordăm situaţia datoriilor la nivel mondial. Nu am mai văzut o asemenea datorie de la Războaiele Napoleoniene, suntem pe cale să acumulăm datorii cât tot PIB-ul la nivel global”, a avertizat Brende.
El este de părere că guvernele trebuie să se gândească cum să reducă această datorie şi să ia măsurile fiscale corecte fără a ajunge în situaţia de a declanşa o recesiune. De asemenea, a semnalat presiunile inflaţioniste persistente şi faptul că inteligenţa artificială generativă ar putea fi o oportunitate pentru ţările în curs de dezvoltare.

Avertismentul său se vine în continuarea unui raport recent al Fondului Monetar Internaţional, care a observat că datoria publică mondială a crescut la 93% din PIB anul trecut, fiind în continuare cu 9 puncte procentuale mai mare decât nivelurile anterioare pandemiei. FMI a estimat că datoria publică mondială s-ar putea apropia de 100% din PIB până la sfârşitul deceniului.
Fondul a evidenţiat, de asemenea, nivelurile ridicate ale datoriei din China şi Statele Unite, afirmând că politica fiscală relaxată din cele din urmă pune presiune asupra ratelor şi a dolarului care apoi împinge în sus costurile de finanţare în întreaga lume, exacerbând problemele care deja există.

La începutul acestei luni, Fondul Monetar Internaţional şi-a majorat uşor prognoza de creştere globală, afirmând că economia mondială s-a dovedit „surprinzător de rezistentă” în ciuda presiunilor inflaţioniste şi a schimbărilor de politică monetară. În prezent, acesta se aşteaptă la o creştere globală de 3,2% în 2024, în creştere cu un modest 0,1 puncte procentuale faţă de prognoza sa anterioară din ianuarie.

Brende de la WEF a declarat duminică că cel mai mare risc pentru economia globală este acum „recesiunea geopolitică cu care ne confruntăm”, subliniind recentele tensiuni dintre Iran şi Israel.

„Există atât de multă imprevizibilitate şi se poate scăpa uşor de sub control. Dacă Israelul şi Iranul ar fi agravat acest conflict, am fi putut vedea peste noapte un preţ al petrolului de 150 de dolari. Iar acest lucru ar fi fost, desigur, foarte dăunător pentru economia globală”, a spus el.