Conferința donatorilor: Moldova poate deveni stat model

Comunitatea internațională a decis la Paris 130 de milioane de euro asistență suplimentară pentru Republica Moldova. Țara este importantă pentru Uniunea Europeană – și nu doar pentru că se arată solidară cu Ucraina.

Atmosferă animată, luni, 21.11, în clădirea Ministerului de Externe din Paris: s-au întâlnit miniștri sau emisari din cele 27 de state membre ale Uniunii Europene, reprezentanți ai unor țări precum SUA, Japonia și Marea Britanie și trimiși ai 15 organizații internaționale precum Banca Mondială.

În principiu, nimic ieșit din comun – șefii diplomațiilor comunitare s-au văzut și luna trecută, la Bruxelles, pentru a discuta despre noi sancțiuni la adresa Iranului. De data aceasta, însă, a fost vorba despre un stat mic, care și-a găsit loc pe agenda internațională abia după invazia rusă în Ucraina – Republica Moldova. „Suntem foarte afectați de evoluția războiului”, a transmis ministrul moldovean de Externe, Nicu Popescu. „Au căzut rachete pe teritoriul nostru și traversăm o criză energetică. Pacea și stabilitatea în Moldova nu sunt doar în interesul nostru, ci și al restului Europei”.

Comunitatea internațională vrea să acorde fostei republici sovietice, cu o populație de aproximativ două milioane și jumătate de locuitori, mai mult sprijin financiar. Pe de o parte, pentru că Republica Moldova a dat dovadă de o umanitate deosebit de mare în conflict. În plus, acest sprijin oferit Republicii Moldova este chiar în interesul Uniunii Europene.

Conferința de la Paris a donatorilor a fost cea de-a treia de acest fel: la primele două, de la Berlin și București, au fost deja antamate măsuri de ajutor și împrumuturi de peste un miliard de euro. „A susține Republica Moldova înseamnă a lua parte la efortul de război”, a apreciat astăzi președintele francez Emmanuel Macron, la conferința de presă de închidere. „A ajuta țara este o datorie morală”.

Concret, la conferința de luni, șefa diplomației de la Berlin, Annalena Baerbock, a promis un ajutor suplimentar de 32,3 milioane de euro din partea Germaniei. Și președintele Macron, la rândul lui, a anunțat sprijin francez în valoare de 100 de milioane de euro.

#donatori #Franta #Moldova

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Fostul director executiv al Asociației „Forța Fermierilor”, Alexandr Slusari, critică dur comportamentul grupului Trans-Oil , controlat de milioanrul Vaja Jhashi, în contextul crizei de pe piața uleiului vegetal din Republica Moldova, acuzând holdingul că a ales deliberat să reducă producția și să își suspende activitatea uzinelor pentru a-și maximiza profiturile, afectând astfel securitatea alimentară a țării și fermierii locali.

„Văd în mai multe mass-media articole, în care cu lacrimi de crocodil compania Trans-Oil, prin experții-mercenari, încearcă să justifice micșorarea drastică a producerii uleiului vegetal și problemele sociale la uzinele lor”, a scris Slusari într-o postare pe Facebook.

El întreabă retoric cine a împiedicat holdingul, care controlează prin firme afiliate sute de mii de hectare de teren agricol, să-și aprovizioneze fabricile cu materie primă din propria rețea de producție. În anumite raioane, susține Slusari, compania Global Farming International SRL, cu beneficiarul efectiv fiul lui Vaja Jhashi, ar exploata peste jumătate din terenurile agricole.

„Cineva s-a supărat că nu i s-au permis importuri din Ucraina și a decis să pedepsească țara și populația. A exportat floarea-soarelui ca materie primă și a băgat uzinele în șomaj tehnic”, susține Slusari.

Fostul deputat nu a eziatat să amintească de legăturile oligarhice ale lui Vaja Jhashi, pe care îl descrie ca pe un om „fără nicio legătură cu această țară, în afară de banii stoarși de la fermieri prin off-shore-urile din Cipru și Elveția”.

Slusari acuză și guvernul, care „tradițional se face că plouă”, ignorând pericolul asupra securității alimentare și balanței comerciale. El propune o alternativă: industrializarea la scară mică, prin încurajarea fermierilor locali să investească în procesare proprie.

„Mergeți la Ștefan Vodă, unde un agricultor întors din diaspora produce ulei din producția proprie, face îmbuteliere, are panouri solare și gândește la viitorul acestei țări. Asta e direcția. Nu holdinguri și influență politică, ci fermieri onești și întreprinderi locale”.

Slusari critică în final ceea ce el numește „transolizarea agriculturii Moldovei”, în care piața cerealelor și a uleiului de Vaja Jhashi, un apropiat al oligarhului Vladimir Plahotniuc, și cere guvernului să arate voință politică în sprijinirea agricultorilor mici și mijlocii.

Piața cerealelor este controlată de milionarul Vaja Jhashi – 60%. Acesta este un vechi prieten al oligarhului Vladimir Plahotniuc și domină și piața uleiului din Republica Moldova. Jhashi controlează piața prin intermediul grupului de companii TransOil. Cea mai importantă afacere a holdingului este fabrica de ulei Floarea Soarelui de la Bălți. Jhashi și-a întărit poziția pe piața R. Moldova în 2011, cumpărând fabrici de ulei, elevatoare, construind terminale în portul Giurgiulești și obținând finanțare de la BERD.