De ce Sandu a promulgat legea planofării prețurilor la benzină, deși anterior planifica să o întoarcă Parlamentului

Legea cu privire la plafonarea prețurilor la produsele petroliere a fost promulgată astăzi de către Președintele Republicii Moldova, Maia Sandu. În urma ședinței Consiliului Suprem de Securitate din 26 februarie 2021, șefa statului a recomandat Parlamentului modificarea cadrului legal pentru plafonarea prețurilor. Necesitatea de a plafona prețurile la produsele petroliere prin lege vine ca urmare a înţelegerilor de cartel pe piaţa petrolieră şi inacțiunilor Consiliului Concurenței.

„Legea venită de la Parlament este una slabă, aceasta conține prevederi confuze, probabil introduse acolo intenționat de anumiți deputați, dar am decis că e mai bine să o semnez așa cum este și să venim cu redactări imediat după alegeri. Următorul Parlament va trebui să îmbunătățească această lege și, împreună cu Guvernul, să facă ordine în domeniu”, a spus Președintele Maia Sandu.

Șefa statului a menționat că va recomanda deputaților să modifice prevederile care se referă la modul de plafonare a prețurilor la gaz lichefiat, să racordeze legea la standardele de calitate, să corecteze formula utilizată în lege, în care se face confuzie între volum și masă.

„Promulgarea legii este un semnal dat jucătorilor de pe piață, instituțiilor menționate și politicienilor care apără interesele unor grupuri că scumpirile nejustificate și îmbogățirea ilegală a unor persoane pe spatele celor mulți nu mai sunt tolerate. Vom face ordine în instituțiile statului și vom asigura respectarea regulilor de către toți”, a afirmat doamna Maia Sandu.

Citește și:

Newsmaker: Benzina, legea și Maia Sandu. Cine și cum dă foc pieței de combustibili din Moldova?

Interviu Newsmaker: Cineva dorește să creeze un colaps de combustibil și să-l folosească în scopuri politice.

În ultimii trei ani prețul benzinei în Moldova, de fapt, S-A MICȘORAT. De ce astăzi costă 20 de lei litrul

#plafonarea prețurilor la combustibil #combustibil #benzina

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Republica Moldova nu se află într-o criză generală de bani, iar accesul la finanțare nu reprezintă, în prezent, o problemă majoră, a declarat ministrul Finanțelor, Andrian Gavriliță, în cadrul emisiunii de la Realitatea TV. Potrivit oficialului, țara se află într-o etapă de dezvoltare care presupune o schimbare de paradigmă în modul de finanțare a economiei.

Gavriliță a subliniat că relația cu Fondul Monetar Internațional nu este una tensionată și că nu există o lipsă de disponibilitate din partea FMI de a sprijini Republica Moldova. „Nu este vorba că FMI nu ar dori să ne împrumute, ci de faptul că, la acest moment, Republica Moldova se află într-o etapă în care există surse de finanțare”, a explicat ministrul.

Potrivit acestuia, provocările țin mai degrabă de costul finanțării, condiționalitățile aplicabile și de viteza cu care pot fi accesate resursele financiare din partea Uniunii Europene sau a altor instituții internaționale. „Nu suntem într-o criză de bani per total”, a punctat Gavrilița.

Ministrul Finanțelor a afirmat că Republica Moldova se consideră deja o țară cu venituri medii superioare, încadrată în categoria „upper middle income country”, ceea ce implică responsabilități suplimentare. „Suntem deja o țară considerată cu nivel de mediu spre dezvoltat și trebuie să ne pregătim să nu mai trăim exclusiv din ajutoare și credite concesionale”, a declarat oficialul.

În acest context, Gavrilița a vorbit despre necesitatea ca Moldova să intre pe piețele de capital, să se finanțeze prin instrumente de piață și să fie prezentă pe piața financiară europeană, inclusiv prin emiterea de obligațiuni în euro. „Probabil suntem deja unica țară din Europa care nu este prezentă pe piața financiară”, a remarcat ministrul.

Referitor la un eventual nou acord cu FMI, Gavrilița a precizat că autoritățile nu exclud semnarea acestuia, însă nu neapărat cu o componentă financiară. Un astfel de acord ar avea rolul de a confirma angajamentul Guvernului pentru reforme și de a transmite un semnal de credibilitate către Uniunea Europeană și alți parteneri externi. „Un memorandum cu FMI le-ar oferi confortul și siguranța că nu trebuie să facă verificări suplimentare”, a explicat ministrul.

Andrian Gavriliță a menționat că discuțiile cu FMI vor continua, iar autoritățile vor analiza în ce măsură un acord fără angajamente financiare directe este oportun pentru Republica Moldova, în condițiile în care principala provocare rămâne gestionarea costului finanțării, nu lipsa accesului la bani.