Al doilea front al Rusiei: Putin împinge războiul hibrid în Moldova

Războiul declanșat de Vladimir Putin în Ucraina acum 9 luni a provocat un lanț de tulburări pe piețele de energie și în economiile din Europa.

Însă în prezent, Rusia pare că a deschis un al doilea front, iar liderul de la Kremlin încearcă să destabilizeze Moldova prin acțiuni hibride.

Republica Moldova, vecina României și Ucrainei, vrea să adere la Uniunea Europeană, dar Rusia face tot ce poate pentru a crea instabilitate la Chișinău. Moscova a redus radical livrările de gaze naturale către Moldova și a orchestrat proteste în toată țara, potrivit Der Spiegel.

Demonstranții s-au adunat în fața palatului prezidențial din capitala Moldovei, așa cum au făcut-o de săptămâni întregi. Ei protestează împotriva creșterii prețurilor la energie, care s-au multiplicat de anul trecut.

Steagul Moldovei flutură peste tot, iar manifestanții scandează în rusă: „Maia Sandu trebuie să plece!” Când liderul manifestației, politicianul de opoziție pro-rus Ilan Şor, este conectat prin mijloace video, un murmur trece prin mulțime.

O instanţă din Moldova l-a condamnat pe Şor la şapte ani şi jumătate de închisoare pentru înşelăciune. Dar pentru a scăpa de închisoare, a fugit în Israel. Guvernul Statelor Unite i-a impus sancțiuni pentru că a provocat tulburări în Moldova cu ajutorul Moscovei.

Moldova, cuprinsă între România și Ucraina, are o populație de doar 2,5 milioane de locuitori. Cu un venit pe cap de locuitor de aproximativ 5.100 de euro, este una dintre cele mai sărace țări din Europa. Cu toate acestea, în ciuda dimensiunilor sale mici, se află în centrul conflictului dintre Rusia și Occident.

Încă de la declararea independenței în 1991, Moldova a fost condusă aproape continuu de forțele politice pro-ruse. Apoi, în noiembrie 2020, alegătorii au ales-o pe Maia Sandu în funcția de președinte, absolventă de la Harvard și fost economist al Băncii Mondiale.

Războiul hibrid prin tăierea gazelor și a energiei electrice

Ea a îndepărtat oficialii pro-ruși din aparatul de stat și, după atacul Rusiei asupra Ucrainei, ea a sprijinit Kievul. Acesta este probabil unul dintre motivele pentru care Uniunea Europeană a decis în iunie să declare Moldova ca țară candidată la aderare.

Moscova, pe de altă parte, face tot ce poate pentru a destabiliza țara. Gazprom a redus la jumătate livrările de gaze naturale către Moldova în noiembrie, potrivit Maiei Sandu. Între timp, rapoartele Serviciilor de informații ucrainene obținute de Washington Post oferă dovezi că Kremlinul și-a acordat sprijinul în secret adversarului lui Sandu, Şor.

Fără ajutorul Europei, guvernul Sandu ar putea cădea în această iarnă și ar putea fi înlocuit de un regim pro-rus, cu consecințe pentru întreaga regiune. Până de curând, Republica Moldova își lua 100% din necesarul de gaze naturale de la Gazprom, monopolul de stat al Rusiei. Aproximativ două treimi din flux a venit prin Transnistria, o regiune separatistă nerecunoscută din estul Moldovei, care este susținută de Moscova, iar treimea rămasă venind din Ucraina.

Acum, însă, Rusia a întrerupt parțial aprovizionarea cu gaze către Moldova, iar Transnistria refuză, de asemenea, să continue furnizarea de energie electrică la Chișinău. Moldova a fost nevoită să achiziționeze gaze și energie electrică din România și de pe piața europeană pentru a face față actualei crize.

Inflația în Moldova este aproape de 35 la sută, iar economia este de așteptat să stagneze în acest an. În timp ce președintele Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, i-a promis lui Sandu un ajutor de 250 de milioane de euro în timpul unei vizite la Chișinău din 10 noiembrie, calculele guvernamentale indică faptul că Sandu are nevoie de cel puțin două ori această sumă.
Dacă țara ar fi aruncată în întuneric și în frig, fără curent și gaze, acesta este scenariul pe care îl speră Vladimir Putin pentru a destabiliza Moldova și de a răsturna actuala conducere pro-europeană, pentru a instala una fidelă Moscovei.

#razboi #Moldova #Putin

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Opt companii au semnat scrisori de intenție prin care își asumă realizarea unor investiții în Republica Moldova, a declarat președintele Comisiei parlamentare economie, buget și finanțe, Radu Marian, în cadrul emisiunii „Vocile puterii” de la Exclusiv TV.

Potrivit deputatului, documentele reprezintă angajamente ale investitorilor de a dezvolta afaceri și capacități de producție în țară, cu impact direct asupra economiei și pieței muncii.

„Sunt documente în care aceste companii își asumă să investească în Republica Moldova aceste sume. A investi înseamnă a construi linii de producție, a crea produse, a le exporta, a le comercializa, a crea locuri de muncă și a oferi salarii”, a declarat Radu Marian.

Acesta a precizat că proiectele vizează mai multe domenii strategice, inclusiv industria alimentară, sectorul energetic și industria farmaceutică. De asemenea, unele investiții sunt susținute prin programe finanțate de parteneri externi și instituții financiare de dezvoltare, în special în domeniul eficienței energetice.

„Este o companie care va investi în domeniul farmaceutic. Avem potențial în cele șase domenii strategice pe care le-am identificat”, a menționat deputatul.

Radu Marian a amintit și despre schema de ajutor de stat lansată de autorități pentru stimularea investițiilor. Potrivit programului, companiile care realizează investiții de peste 500.000 de euro în sectoarele eligibile pot beneficia de rambursarea a până la 50% din valoarea investiției.

Printre domeniile prioritare incluse în program se numără industria materialelor de construcții, industria farmaceutică, procesarea alimentară, sectorul automotive și alte ramuri considerate strategice pentru dezvoltarea economiei.

Menționăm că, o scrisoare de intenție reprezintă, potrivit definiției generale, un document prin care un investitor își exprimă interesul de a realiza o investiție și stabilește baza negocierilor ulterioare, fără a constitui, de regulă, un angajament juridic obligatoriu.