OPEC menţine cotele de producţie de petrol înaintea intrării în vigoare a embargoului UE asupra petrolului rusesc

Statele din grupul OPEC, ce reuneşte ţările Organizaţiei Ţărilor Exportatoare de Petrol şi alţi zece producători, inclusiv Rusia, au decis duminică menţinerea cotelor de producţie, într-un context economic incert înaintea intrării în vigoare a unor noi sancţiuni ale UE şi G7 contra Rusiei, informează Agerpres.

Cotele de producţie vor fi menţinute la nivelul convenit în octombrie, când statele OPEC au decis o reducere a extracţiei de petrol cu două milioane de barili pe zi, provocând nemulţumirea statelor occidentale, în special a SUA.

Cotaţiile petrolului Brent au oscilat în ultimele săptămâni în jurul a 80-85 de dolari barilul, mult sub cele de peste 130 de dolari la care se ajunse în luna martie, după declanşarea invaziei ruse în Ucraina.
Următoarea întâlnire a OPEC este fixată pentru data de 4 iunie 2023, dar acest grup a precizat că s-ar putea reuni oricând ar fi nevoie dacă se impun „măsuri suplimentare imediate”.

Decizia OPEC vine cu o zi înaintea intrării în vigoare a unui embargo instituit de UE asupra petrolului rusesc importat pe cale maritimă. În urma acestui embargo, începând de luni Rusia nu va mai livra statelor UE decât petrol prin conducte.

De asemenea, în coordonare cu statele din G7, ţările UE au definitivat vineri un acord ce prevede plafonarea preţului petrolului pe care Rusia îl va livra statelor terţe la 60 de dolari barilul, măsură care se va aplica prin impunerea ei companiilor ce furnizează servicii de transport maritim sau de asigurări pentru livrarea acestui petrol.

Această măsură, ce are ca obiectiv să reducă veniturile Rusiei în contextul războiului purtat de aceasta contra Ucrainei, este complementară embargoului european asupra petrolului rusesc importat pe cale maritimă.

Menţinerea cotelor de producţie „are sens acum pentru că preţurile de pe piaţă sunt adecvate, nivelul de producţie este adecvat aşa că nu există niciun motiv pentru a face valuri”, a declarat Gary Peach, analist al pieței de petrol din cadrul companiei Energy Intelligence, potrivit CBS News.

La rândul său, Jacques Rousseau, de la compania de cercetare Clearview Energy Partners spune că preţul petrolului şi cotele de producţie vor fi ajustate în funcţie de cât petrol va înceta să mai pună pe piaţă Rusia, ca urmare a embargoului şi a plafonării de preţ.

„Dacă Rusia scoate de pe piaţă mai mult de un milion de barili pe zi, atunci va fi o lipsă de petrol la nivel global care cineva va trebui să o compenseze cumva, fie că vorbim de OPEC sau nu. Acesta va fi factorul cheie, cât petrol rusesc va dispărea de pe piaţă”, a declarat acesta.

#OPEC #petrol #pret

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Borge Brende, preşedintele Forumului Economic Mondial, nu vede cu ochi buni tabloul economiei mondiale, afirmând că lumea se va confrunta cu un deceniu de creştere în slow-motion dacă nu se aplică măsurile economice corecte.

El a subliniat pericolul pe care îl prezintă pentru economie datoria globală, aflată în continua creştere, şi care a ajuns la un nivel nemaivăzut din 1820, accelerând riscul de stagflaţie cu care s-ar putea confrunta economiile avansate, scrie CNCB.

„Trebuie să abordăm situaţia datoriilor la nivel mondial. Nu am mai văzut o asemenea datorie de la Războaiele Napoleoniene, suntem pe cale să acumulăm datorii cât tot PIB-ul la nivel global”, a avertizat Brende.
El este de părere că guvernele trebuie să se gândească cum să reducă această datorie şi să ia măsurile fiscale corecte fără a ajunge în situaţia de a declanşa o recesiune. De asemenea, a semnalat presiunile inflaţioniste persistente şi faptul că inteligenţa artificială generativă ar putea fi o oportunitate pentru ţările în curs de dezvoltare.

Avertismentul său se vine în continuarea unui raport recent al Fondului Monetar Internaţional, care a observat că datoria publică mondială a crescut la 93% din PIB anul trecut, fiind în continuare cu 9 puncte procentuale mai mare decât nivelurile anterioare pandemiei. FMI a estimat că datoria publică mondială s-ar putea apropia de 100% din PIB până la sfârşitul deceniului.
Fondul a evidenţiat, de asemenea, nivelurile ridicate ale datoriei din China şi Statele Unite, afirmând că politica fiscală relaxată din cele din urmă pune presiune asupra ratelor şi a dolarului care apoi împinge în sus costurile de finanţare în întreaga lume, exacerbând problemele care deja există.

La începutul acestei luni, Fondul Monetar Internaţional şi-a majorat uşor prognoza de creştere globală, afirmând că economia mondială s-a dovedit „surprinzător de rezistentă” în ciuda presiunilor inflaţioniste şi a schimbărilor de politică monetară. În prezent, acesta se aşteaptă la o creştere globală de 3,2% în 2024, în creştere cu un modest 0,1 puncte procentuale faţă de prognoza sa anterioară din ianuarie.

Brende de la WEF a declarat duminică că cel mai mare risc pentru economia globală este acum „recesiunea geopolitică cu care ne confruntăm”, subliniind recentele tensiuni dintre Iran şi Israel.

„Există atât de multă imprevizibilitate şi se poate scăpa uşor de sub control. Dacă Israelul şi Iranul ar fi agravat acest conflict, am fi putut vedea peste noapte un preţ al petrolului de 150 de dolari. Iar acest lucru ar fi fost, desigur, foarte dăunător pentru economia globală”, a spus el.