Mihail Iovu a fost aprobat de către BNM în funcția de Vicepreședinte al Moldindconbank

06 Dec. 2022, 10:00
 // Categoria: Bănci şi Finanţe // Autor:  MD Bani
06 Dec. 2022, 10:00 // Bănci şi Finanţe //  MD Bani

Comitetul executiv al Băncii Naționale a Moldovei (BNM) l-a aprobat pe Mihail Iovu în funcția de Vicepreședinte al Comitetului de conducere al Moldindconbank. O decizie în acest sens a fost luată la 1 decembrie anul curent de către Comitetul executiv al BNM.

Noul vicepreședinte va fi responsabil de aria TI şi operațiuni, din care fac parte departamentele Tehnologii informaționale, Logistică, Proiecte şi organizare şi departamentul Operaţiuni.

Mihail Iovu a deținut, din februarie 2020 și până în prezent, funcția de conducător al Ariei TI şi Operațiuni, fiind responsabil de domeniul tehnologiilor informaționale, managementul proiectelor, operaţiuni bancare și funcțiile de achiziţii şi logistică ale băncii. Anterior a activat mai mult de 2 ani în funcția de Chief Operating Officer (COO) – Director Divizie Support şi Operaţiuni în cadrul Mobiasbanca Group Societe Generale şi ulterior, OTP Bank.

De asemenea, vicepreședintele aprobat al Moldindconbank dispune de peste 18 ani experiență de activitate în domeniul financiar-bancar în instituții bancare internaționale. În perioada martie 2011 – august 2014, el a activat la Societe Generale în Paris, fiind responsabil de activități legate de Riscuri Operaționale, Continuitatea Afacerii și Management de Criză.

Moldindconbank este una dintre cele mai mari bănci din Republica Moldova, cu cea mai mare rețea de subdiviziuni din țară și deține poziția de lider în segmentele credite imobiliare și carduri de plată. Din martie 2019, investitor majoritar al Moldindconbank este compania bulgară „Doverie-Invest”. Acum, investitorul european deține o cotă de participare de 78,21% din capitalul băncii.

P.

Pentru mai multă diversitate și comoditate, urmărește-ne pe TELEGRAM!

10 Nov. 2026, 17:02
 // Categoria: Bănci şi Finanţe // Autor:  Ursu Victor
10 Nov. 2026, 17:02 // Bănci şi Finanţe //  Ursu Victor

În timp ce unii bugetari au salarii de bază de aproximativ 2.500 de lei, alții ajung la 65.000 de lei, adică de 26 de ori mai mult. Discrepanțele sunt recunoscute chiar de Ministerul Finanțelor în nota de fundamentare a proiectului privind reforma sistemului unitar de salarizare, care urmează să fie implementată din  anul 2027.

Potrivit documentului, cele mai mici salarii de bază sunt înregistrate în rândul personalului tehnic și auxiliar, unde remunerația poate porni de la aproximativ 2.500 de lei. La polul opus se află funcțiile de conducere din domeniul justiției, pentru care salariile de bază pot ajunge la circa 65.000 de lei lunar.

Astfel, raportul efectiv dintre salariile de bază extreme ajunge la 1 la 26, mult peste raportul de 1 la 15 prevăzut de actualul cadru normativ. Ministerul Finanțelor consideră că această situație reflectă dezechilibrele acumulate în sistemul de remunerare a angajaților bugetari.

Mai mult, aproximativ 44.651 de angajați ai statului, echivalentul a 19,7% din totalul personalului bugetar, au nevoie de plăți compensatorii pentru ca remunerația lor să atingă salariul minim garantat de 6.300 de lei, stabilit pentru anul 2026.

Cu alte cuvinte, aproape fiecare al cincilea bugetar are un salariu calculat sub pragul minim și depinde de suplimentele acordate de stat pentru a ajunge la nivelul legal.

Documentul scoate la iveală și diferențe în privința sporurilor salariale. În anumite domenii, acestea ajung până la 120% din salariul de bază. Potrivit Ministerului Finanțelor, sporurile specifice variază de la 10% în învățământ, cercetare, cultură și asistență socială, până la 75% pentru personalul medical, 90% în cadrul Serviciului Fiscal de Stat și Serviciului Vamal, 100% în aviația civilă și chiar 120% în domenii precum securitatea cibernetică și combaterea terorismului.

Autorii proiectului susțin că proliferarea acestor sporuri a fragmentat sistemul de salarizare și a contribuit la apariția unor inechități între angajații care exercită funcții cu responsabilități comparabile.

Pentru a corecta dezechilibrele, Ministerul Finanțelor propune reducerea raportului de compresie salarială la 1 la 10,5, recalibrarea grilelor de salarizare și creșterea ponderii salariului de bază în venitul total al angajaților.

Reforma ar urma să reducă inclusiv dependența de plățile compensatorii. Potrivit estimărilor, ponderea posturilor care necesită completări până la salariul minim ar urma să scadă de la 19,7% în 2026 la 14,1% în 2027.

În același timp, compensația medie lunară pentru un post ar urma să se reducă de la 1.183 de lei la 450 de lei, pe măsură ce salariile de bază vor fi ajustate.

Ministerul Finanțelor estimează că reforma va afecta sistemul de remunerare a aproximativ 227 de mii de angajați din sectorul bugetar și va fi implementată etapizat în perioada 2027–2032.