Cel mai în vârstă fiu al lui Bernard Arnault, şeful LVMH, va conduce compania Christian Dior SE

Antoine Arnault, cel mai în vârstă fiu al lui Bernard Arnault – şeful LVMH, a fost numit director general al companiei holding Christian Dior SE, înlocuindu-l pe Sidney Toledano, de mulţi ani director în cadrul LVMH, transmite Reuters.

Christian Dior SE este o companie listată care deţine cea mai mare parte a participaţiei familiei Arnault în LVMH, cel mai mare grup de lux din lume.

Decizia va spori statutul lui Antoine Arnault, unul din cei cinci fii ai lui Bernard Arnault, toţi deţinând poziţii importante în LVMH, grupul din spatele caselor de modă Louis Vuitton şi Christian Dior.

Antoine Arnault, în vârstă de 45 de ani, şi sora sa Delphine, în vârstă de 47 de ani, sunt copiii din primul mariaj al lui Bernard Arnault.

Pentru mai multă diversitate și comoditate, urmărește-ne pe TELEGRAM!

Alexandre Arnault (30 de ani) este director la Tiffany & Co, în timp ce Frederic Arnault (27 de ani) conduce TAG Heuer. Cel mai tânăr, Jean Arnault (24 de ani), este director de marketing şi dezvoltare a produselor la divizia de ceasuri a Louis Vuitton.

Bernard Arnault, în vârstă de 73 de ani, preşedinte şi director general LVMH, nu a numit în mod public un succesor pentru a conduce cel mai mare grup de lux din lume, construit prin achiziţii, începând cu Christian Dior SE.

Francezul Bernard Arnault este pe locul doi în topul celor mai bogaţi oameni din lume, conform datelor Bloomberg şi Forbes.

#Christian Dior #LVMH #Director #Bernard Arnault

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Expertul în energetică Sergiu Tofilat a declarat, în cadrul emisiunii Punctul pe azi de la TVR Moldova, că linia electrică Chișinău–Vulcănești nu va soluționa definitiv problema autonomiei energetice a Republicii Moldova, chiar dacă este un proiect important pentru securitatea energetică a țării.

Potrivit lui Tofilat, chiar și în situația în care linia Vulcănești–Chișinău ar fi fost funcțională, deconectările nu ar fi putut fi evitate, deoarece legătura Republicii Moldova cu rețeaua României se face în continuare prin punctul Vulcănești–Isaccea. „Conexiunea cu rețeaua românească este tot acolo, deci oricum ar fi existat deconectări”, a explicat expertul.
Referindu-se la recentele întreruperi de curent, Tofilat a subliniat că atât linia Republicii Moldova, cât și cea a Ucrainei au fost deconectate din motive care urmează să fie stabilite în urma investigațiilor tehnice. El a amintit că astfel de analize pot dura mult timp, oferind exemplul Spaniei, unde raportul final privind deconectările de energie din aprilie anul trecut a fost publicat de ENTSO-E abia în luna octombrie.

În cazul Ucrainei, expertul consideră puțin probabil ca toate concluziile să fie făcute publice, din motive de securitate, pentru a nu expune vulnerabilitățile sistemului energetic în fața Federației Ruse.

Totodată, Sergiu Tofilat a precizat că linia Chișinău–Vulcănești va elimina tranzitul energiei electrice prin regiunea transnistreană și va reduce dependența de Tiraspol, însă acest lucru nu înseamnă automat mai mult curent electric disponibil din România. „De la asta nu va apărea mai multă energie în România și nu vom putea importa mai mult”, a subliniat el.
Expertul a explicat că importurile de energie sunt limitate încă din martie 2022, când Uniunea Europeană a conectat Republica Moldova și Ucraina la rețeaua europeană. În prezent, iarna, cele două țări pot importa împreună până la 2.100 MW pe oră, din care cota Republicii Moldova este de circa 15%, adică aproximativ 315 MW, în timp ce deficitul în orele de vârf ajunge la 600 MW.

Diferența este acoperită temporar doar pentru că Ucraina nu utilizează integral cota sa, iar capacitățile libere sunt realocate Republicii Moldova. „Energocom verifică în fiecare oră ce capacități sunt disponibile”, a mai spus Tofilat.
În acest context, expertul avertizează că situația din sistemul energetic va rămâne instabilă în următorii doi ani, până la punerea în funcțiune a liniei Bălți–Suceava.

#linie #curent #Energie