„Căsătorie din interes” de miliarde USD în Ungaria. Subvenţiile au atras investiţii din China, Coreea şi Germania

13 Dec. 2022, 17:07
 // Categoria: Actual // Autor:  bani.md
13 Dec. 2022, 17:07 // Actual //  bani.md

Producătorii auto din Germania şi furnizorii de baterii din Asia se reunesc în Ungaria într-o căsătorie din interes de miliarde de dolari, pentru a-şi accelera ambiţiile lor electrice, transmite Reuters.

Companiile se extind în Europa centrală, unde Guvernul premierului ungar Viktor Orban sfidează prudenţa Occidentului faţă de China şi acordă beneficii generoase pentru a găzdui operaţiunile companiilor străine şi a revendica pentru Ungaria o poziţie de centru global pentru vehiculele electrice (EV).

Investiţiile în industria auto din Ungaria sunt dominate de trei ţări: Germania, China şi Coreea de Sud, cele două ţări asiatice fiind mult înaintea rivalilor europeni pe segmentul bateriilor pentru vehiculele electrice.

Companiile din aceste trei ţări sunt responsabile pentru 29 din cele 31 de subvenţii în numerar acordate în ultimul deceniu de Ungaria pentru investiţiile majore din sectorul auto şi al bateriilor, conform datelor guvernamentale analizate de Reuters.

„Catozi, anozi, separatori, linii de asamblare, întregul lanţ de aprovizionare pentru baterii este aici. Acesta este piciorul din pragul Europei”, a apreciat Dirk Woelfer, de la Camera de Comerţ Germania – Ungaria, în Budapesta.

Printre beneficiarii subvenţiilor se află companiile auto germane BMW şi Mercedes-Benz, precum şi producătorii de baterii din China (BYD) şi din Coreea de Sud (Samsung SDI).

Nivelul mediu al subvenţiilor este de 15% din investiţie

În total, Ungaria a primit în ultimii şase ani peste 14 miliarde de euro (15 miliarde de dolari) în investiţii străine directe numai în sectorul bateriilor, arată datele guvernamentale.

Investiţiile majore sunt cele care depăşesc 5-10 milioane de euro, dar depind şi de locurile de muncă create.

Ajutoarele de stat şi oportunitatea pentru producătorii auto şi furnizorii de baterii de a lucra atât de aproape este un impuls puternic, conform interviurilor cu aproximativ 20 de jucători din industrie şi consultanţi din Ungaria, Germania, China şi Coreea de Sud.

Grupul chinez CATL, cel mai mare producător mondial de baterii, şi giganţii SK Innovation şi Samsung SDI din Coreea de Sud au explicat că unul din factorii cheie ai deciziilor lor de a investi în Ungaria îl reprezintă apropierea de fabricile companiilor auto germane.

CATL investeşte 7,6 miliarde de dolari pentru a construi în oraşul Debreţin din Ungaria cea mai mare fabrică de baterii din Europa. Tot în Debreţin este o uzină de 2,1 miliarde de dolari a BMW, alături de alte fabrici din ecosistem: furnizori de componente, producători de plăcuţe de frână, echipamente industriale etc.

Mercedes-Benz a transformat unitatea sa din Kecskemet pentru a produce maşini electrice, în timp ce divizia Audi a Volkswagen produce automobile şi motoare electrice la Gyor.

Astfel de afaceri majore ar putea reprezenta un avantaj pentru Guvernul premierului ungar Viktor Orban, ţara confruntându-se cu cel mai dificil mediu economic din mai mult de un deceniu, în condiţiile în care rata anuală a inflaţiei a depăşit 20%, economia încetineşte iar fondurile europene sunt în suspensie.

Totuşi, proiectele ungare din domeniul EV se confruntă cu dificultăţi, susţin surse din industrie. Una din principalele temeri o reprezintă faptul că fabricile trebuie să treacă de la combustibilii fosili la surse regenerabile, pentru a îndeplini ţintele de emisii zero ale industriei auto. Lipsa de angajaţi specializaţi în Ungaria, care să lucreze în fabricile care produc celule de baterii, afectează de asemenea capacitatea de producţie, susţin sursele.

Reprezentanţii HIPA, agenţia Ministerului ungar de Externe responsabilă pentru atragerea investiţiilor, nu au răspuns întrebărilor Reuters privind industria EV.

Salutul călduros de bun venit al Ungariei pentru producătorii de baterii din Asia este în contradicţie cu temerile exprimate de Bruxelles şi Berlin privind pericolul ca Europa să devină prea dependentă de China şi alte puteri străine, în special în tehnologiile esenţiale spre tranziţia verde.

Dar majorarea producţiei de vehicule electrice forţează industria auto din Europa să se baze pe producătorii de baterii din Asia, a apreciat Csaba Kilian, de la Asociaţia auto ungară.

Întrebat despre îngrijorările privind dependenţa de tehnologie asiatică, un oficial UE a explicat că în blocul comunitar, care trebuie să aprobe subvenţiile acordate investitorilor de statele membre, există un sistem de notificare prin care se face schimb de informaţii privind investiţiile din afara UE care ar putea afecta securitatea.

În prezent, Comisia Europeană discută cu Ungaria mărimea subvenţiei pe care o va acorda CATL pentru construirea fabricii din Debreţin, a adăugat oficialul UE.

Pentru unele companii occidentale, înfiinţarea unui centru în Ungaria este o decizie dificilă

Furnizorul german de componente auto Schaeffler era pe punctul de a-şi deschide mai degrabă o fabrică în Ungaria decât în Germania, în august, datorită subvenţiilor, dar ulterior a decis să investească în Germania din cauza temerilor „că trimite un mesaj greşit” cetăţenilor germani, îngrijoraţi că-şi pierd locurile de muncă.

Există îngrijorări privind situaţia reţelei de transport a energiei din Ungaria, în condiţiile în care se consumă multă energie la fabricarea bateriilor.

Anul trecut, energia produsă în Ungaria a provenit din combustibilii fosili, în proporţie de 80%, de la reactoarele nucleare (14,5%) şi de la instalaţiile solare (3,6%), conform calculelor Reuters.

Conform noii legislaţii din UE şi Germania, acest mix este un motiv de îngrijorare pentru producătorii auto, care trebuie să-şi reducă emisiile de dioxid de carbon în lanţurile lor de aprovizionare.

Ministrul ungar de Externe, Peter Szijjarto, s-a întâlnit luna trecută la Munchen cu directori de la BMW şi furnizori de componente auto, inclusiv Schaeffler. Ei au discutat planuri de îmbunătăţire a infrastructurii logistice din Ungaria şi sporirea ponderi regenerabilelor, susţine unul din participanţii la întâlnire.

Oficialii CATL declaraseră pentru Reuters că iau în considerare dezvoltarea de panouri solare, cu partenerii locali din Ungaria.

În pofida riscurilor, Ungaria rămâne atractivă pentru investitori, a apreciat Alexander Timmer, de la compania germană de consultanţă Berylls Strategy Advisors.

„Combinaţia dintre avantajele legate de costuri, ajutoarele de stat şi gradul de apropiere al fabricilor auto face din Ungaria o destinaţie din ce în ce mai atractivă pentru producătorii de baterii”, a adăugat acesta.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

Realitatea Live

03 Aug. 2025, 10:35
 // Categoria: Bani și Afaceri // Autor:  Ursu Victor
03 Aug. 2025, 10:35 // Bani și Afaceri //  Ursu Victor

Republica Moldova se confruntă cu o dependență critică de importuri în sectorul comerțului cu fasole. În perioada iulie 2024 – iulie 2025, 98% din volumul total al comerțului extern cu fasole a fost acoperit prin importuri, în timp ce exporturile au reprezentat doar 2%, potrivit unei analize realizate de economistul Iurie Rija,

Volumul total al comerțului extern cu fasole a fost de 125.350 kg, cu o valoare de 2,4 milioane lei. Importurile au însumat 123.100 kg în valoare de peste 2,36 milioane lei, la un preț mediu de 19,2 lei/kg. Exporturile, derulate exclusiv către România, au fost simbolice: 2.250 kg, în valoare de 43.846 lei, la un preț mediu de 19,5 lei/kg – ușor mai ridicat decât media importurilor, ceea ce indică un potențial de competitivitate al producției interne.

Importurile sunt masiv concentrate în lunile august 2024 și ianuarie 2025, când s-au înregistrat vârfuri de 92.675 kg, respectiv 24.043 kg. Restul lunilor au înregistrat volume mici și relativ stabile, între 307 și 982 kg. Exporturile s-au produs exclusiv în februarie 2025, semn al unei activități comerciale ocazionale sau a capacității reduse de export.

Ucraina este principala sursă de aprovizionare cu fasole, acoperind 94% din importuri, cu un volum de 115.368 kg și o valoare de 2,29 milioane lei, la un preț mediu de 19,9 lei/kg. Pe locul doi se află SUA, cu 7.732 kg importate, la un preț mult mai redus – 9 lei/kg, ceea ce reflectă probabil diferențe în calitate sau tipuri de fasole.

Exporturile Moldovei au avut un singur destinatar: România. Toată cantitatea exportată a fost realizată de GORGAN SRL, companie care deține monopolul în acest segment.

Pe partea de import, piața este dominată de câteva companii: BALU COMPANY SRL este lider, cu 57% din totalul importurilor (69.868 kg, 1,4 milioane lei, preț mediu 20,2 lei/kg); urmează VINTAGE DISTRIBUTION SRL (23.000 kg, 421.000 lei) și ANTURAJ CATERING SRL (22.500 kg, 463.000 lei), care operează în segmentul premium, cu cel mai mare preț – 20,6 lei/kg.

Un caz aparte îl reprezintă organizația caritabilă Fundația Christian Aid Ministries, care a importat 7.732 kg de fasole la cel mai mic preț – 9 lei/kg, posibil prin livrări umanitare sau regimuri fiscale preferențiale.

Concluziile analizei subliniază o vulnerabilitate majoră a pieței moldovenești în fața șocurilor externe, având în vedere dependența covârșitoare de un singur furnizor (Ucraina) și lipsa unei capacități interne de export. În același timp, discrepanțele mari de preț (între 7 și 20,6 lei/kg la import) indică o varietate calitativă importantă în piață, dar și un spațiu larg pentru dezvoltarea standardelor proprii.

Economistul recomandă ca măsuri urgente: stimularea producției interne de fasole, prin politici de sprijin pentru agricultori, diversificarea surselor de import pentru reducerea riscurilor geopolitice și construirea unei infrastructuri moderne de procesare și export, care să permită accesul constant pe piețele externe.

În concluzie, Moldova ar trebui să adopte o strategie pe termen lung de substituire a importurilor și de consolidare a securității alimentare, prin investiții în producția locală, dezvoltarea capacităților de export și reducerea dependenței de parteneri externi unici.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

 
NO COMMENT | 31 DE SPORTIVI MOLDOVENI LA JOCURILE MONDIALE UNIVERSITARE DE VARĂ 2025
NO COMMENT | 31 DE SPORTIVI MOLDOVENI LA JOCURILE MONDIALE UNIVERSITARE DE VARĂ 2025
NO COMMENT | PREȘEDINTA MAIA SANDU, ÎN VIZITĂ OFICIALĂ LA VARȘOVIA
NO COMMENT | PREȘEDINTA MAIA SANDU, ÎN VIZITĂ OFICIALĂ LA VARȘOVIA
NO COMMENT | CEREMONIA DE ABSOLVIRE A PROMOȚIEI 2025 A ACADEMIEI „ȘTEFAN CEL MARE”
NO COMMENT | CEREMONIA DE ABSOLVIRE A PROMOȚIEI 2025 A ACADEMIEI „ȘTEFAN CEL MARE”
NO COMMENT | PRIMUL SUMMIT MOLDOVA-UNIUNEA EUROPEANĂ, ÎN IMAGINI ŞI DECLARAŢII
NO COMMENT | PRIMUL SUMMIT MOLDOVA-UNIUNEA EUROPEANĂ, ÎN IMAGINI ŞI DECLARAŢII
NO COMMENT | DIPLOME DE LICENŢĂ ȘI MASTER PENTRU 508 ABSOLVENŢI AI FACULTĂŢII DE DREPT
NO COMMENT | DIPLOME DE LICENŢĂ ȘI MASTER PENTRU 508 ABSOLVENŢI AI FACULTĂŢII DE DREPT
NO COMMENT | 35 DE ANI DE LA PROCLAMAREA SUVERANITĂȚII REPUBLICII MOLDOVA
NO COMMENT | 35 DE ANI DE LA PROCLAMAREA SUVERANITĂȚII REPUBLICII MOLDOVA