Putin se face de râs. Armata Rusiei rămâne fără bombe

Stocurile de muniție ale Rusiei sunt epuizate

Stocurile de muniție modernă ale Rusiei se epuizează rapid, având în vedere lupta constantă dusă de armată în Ucraina. Un oficial american a declarat că muniția Rusiei se va termina până la începutul anului viitor, dacă se continuă în același ritm de până acum.

„Este probabil ceea ce îi determină să folosească bombe pe care le-am considera expirate. Cu alte cuvinte, încărcăm bomba şi ţinem pumnii în speranţa că va zbura sau că va exploda la aterizare”, a spus oficialul.

Aceasta a mai adăugat faptul că Rusia folosește acum muniție învechită, ce a fost produsă în urmă cu mai bine de 40 de ani. Luna trecută, secretarul american al Apărării a menţionat problemele legate de stocurile de muniţie cu care se confruntă forţele ruse, pe care le-a pus pe seama problemelor logistice ale Moscovei şi a loviturilor forţelor ucrainene asupra depozitelor de muniţii ruseşti.

Rusia a recunoscut că a rămas fără arme și muniție

În luna iulie, Rusia recunoștea pentru prima dată, indirect, că se confruntă cu o lipsă de arme și muniție. Kremlinul a prezentat atunci Dumei, o propunere de lege federală care prevede „măsuri economice speciale” și care vizează „contraterorism și alte operațiuni” în afara granițelor ruse.

Printre acestea, s-a făcut referire la necesitatea de a repara în cât mai scurt timp armele și echipamentele militare folosite în „operațiune specială din Ucraina”. Mai precis, legea prevedea că sectoare întregi de activitate trebuie convertite la efortul de război pentru creșterea capacității productive a sectorului militar și pentru reorganizarea logisticii aprovizionării, potrivit Mediafax.

Republica Moldova rămâne una dintre puținele țări din lume unde banii trimiși de cetățenii plecați la muncă peste hotare au o pondere uriașă în economie. Potrivit studiului „100 cele mai presante probleme ale Republicii Moldova” realizat de IDIS „Viitorul”, numărul moldovenilor care lucrează în străinătate îl depășește pe cel al angajaților oficiali din țară, iar remitențele continuă să fie un pilon al Produsului Intern Brut (PIB).

În ultimii 15 ani, sumele trimise de diaspora au depășit valoarea totală a salariilor plătite în interiorul țării, iar timp de un deceniu, ele au fost chiar mai mari decât veniturile obținute din exporturi. Datele Băncii Naționale arată că transferurile nete de valută au însumat 1,74 miliarde USD în 2022, 1,62 miliarde USD în 2023 și 1,60 miliarde USD în primele nouă luni din 2024.

Totuși, experții IDIS subliniază că cifrele oficiale nu reflectă volumul real al banilor trimiși acasă. Mulți moldoveni preferă metode alternative — aduc bani personal, trimit prin rude sau utilizează carduri emise în străinătate, dar folosite în Republica Moldova. Un indicator mai realist îl reprezintă vânzările nete de valută realizate de persoanele fizice, care includ toată valuta schimbată în țară, indiferent de cum a fost adusă.

Astfel, potrivit BNM, vânzările nete de valută s-au ridicat la 2,47 miliarde USD în 2022, 2,85 miliarde USD în 2023 și 3,10 miliarde USD la sfârșitul trimestrului III din 2024 – cu aproximativ 1,5 miliarde USD mai mult decât transferurile oficiale, ceea ce confirmă că o parte considerabilă a remitențelor circulă pe canale informale.

În ansamblu, volumul total al remitențelor a crescut spectaculos de la 153 milioane USD în anul 2000 la peste 2,8 miliarde USD în 2023, iar sumele cumulate din ultimele două decenii însumează zeci de miliarde de dolari – echivalentul mai multor bugete anuale ale Republicii Moldova.

Raportul IDIS arată totuși o scădere a contribuției diasporei la Bugetul Public Național (BPN). Dacă între 2010–2014 remitențele reprezentau 22,1% din BPN (37,6 miliarde lei), în perioada 2015–2019 ponderea a coborât la 16,6% (43,8 miliarde lei), iar între 2020–2024 a ajuns la 13,4% (58,7 miliarde lei). Chiar și așa, un leu din șapte din bugetul statului provine indirect din contribuțiile diasporei, sub formă de taxe și impozite plătite din consumul alimentat de remitențe.