Șeful CIA: Regimul Putin nu este în pericol pentru moment

Directorul CIA, William Burns, este de acord că războiul împotriva Ucrainei a fost un eșec strategic pentru Federația Rusă însă, chiar și așa, regimul lui Vladimir Putin nu este în prezent în pericol.

„Armata rusă a avut rezultate slabe și a suferit pierderi uriașe. Economia rusă a suferit daune pe termen lung. O mare parte din progresul realizat de clasa de mijloc rusă în ultimii 30 de ani este distrus”, a analizat Burns situația într-un interviu acordat PBS . „Cred că reputația Rusiei este foarte subminată și slăbiciunile sale scoase la iveală. De asemenea, populația rusă pare să fie din ce în ce mai preocupată de costul războiului”.

Șeful CIA a amintit și de mobilizarea din Federației Ruse, după anunțul căreia mai mulți cetățeni au fugit din țară.

Toate acestea arată că Putin are o mulțime de probleme. Cu toate acestea, în momentul de față nu reprezintă nicio amenințare la adresa puterii sale: „În opinia sa, el a creat un regim autoritar foarte sigur și represiv”.

În același timp, Burns nu a ignorat faptul că printre ruși, anxietatea față de război este în continuare în creștere, iar economia rusă continuă să sufere pierderi, care vor afecta ulterior viitorul cetățenilor Federației Ruse.

Fostul premier rus Mihail Kasianov: „Soarta regimului este decisă”

În ultimele luni, mass-media rusă și occidentală au scris destul de des că poziția lui Vladimir Putin a slăbit după o serie de eșecuri ale armatei ruse în Ucraina. Potrivit fostului prim-ministru al Rusiei Mihail Kasianov (2000-2004), influența politică a șefului Kremlinului a scăzut semnificativ, ceea ce va duce cu siguranță la pierderea puterii în următorul an și jumătate.

Kasianov a declarat într-un interviu pentru Bild că termenul limită pentru ca Putin să dețină președinția este martie 2024, adică până la următoarele alegeri. Există însă o opțiune, potrivit căreia autocratul de la Kremlin își va depune mandatul mult mai devreme, în șase luni.

Potrivit fostului premier, Putin își poate părăsi postul și înainte de încheierea mandatului prezidențial, dacă Rusia va fi învinsă în Ucraina. Apoi funcția sa va fi ocupată temporar de prim-ministru, care va fi obligat să organizeze alegeri prezidențiale extraordinare în următoarele trei luni.Kasianov este sigur că, în cazul unui astfel de scenariu, Putin se va pregăti din timp și va numi persoana „necesară” ca prim-ministru.

O altă opțiune este încheierea mandatului prezidențial al lui Putin în martie 2024 și plecarea lui automată de la putere. Fostul prim ministru este convins că acest lucru se va întâmpla cu siguranță, întrucât regimul actual se prăbușește deja din interior și nu este viabil în viitor.

„Această situație este inevitabilă. Regimul deja se estompează. Prin urmare, soarta regimului este decisă în avans – este o chestiune de timp: va fi în șase luni, un an sau un an și jumătate ”, a spus Kasianov.

#regim #Moscova #Putin

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Republica Moldova nu dispune în prezent de o industrie de apărare în sens clasic, însă autoritățile recunosc necesitatea dezvoltării acestui sector și intenționează să valorifice industriile cu dublă utilizare care pot deveni atractive pentru partenerii internaționali. Declarația aparține lui Valeriu Mija, secretar de stat în cadrul Ministerului Afacerilor Externe, făcută în timpul unui briefing dedicat summitului NATO de la Haga.

Întrebat despre strategia națională de apărare și despre conexiunile dintre industria locală și lanțurile valorice europene și euroatlantice, Mija a confirmat că Republica Moldova „nu are industrie de apărare clasică”, dar că „lucrurile se mișcă” în direcția integrării în rețelele europene. El a subliniat că documentul strategic include obiective pentru dezvoltarea acestui sector și o cooperare mai strânsă cu Uniunea Europeană și NATO.

„Avem foarte multe industrii cu destinații duble care pot fi catalogate ca mărfuri strategice și care reprezintă interes pentru parteneri”, a explicat oficialul. Potrivit lui, Moldova acționează pe trei filiere: bilaterală, NATO și UE. În cadrul colaborării cu Bruxellesul se lucrează la ajustarea standardelor și identificarea oportunităților concrete de integrare în lanțurile de producție de apărare.

Mija a mai menționat că noua strategie se corelează cu planul de creștere economică dezvoltat de Ministerul Dezvoltării Economice, care vizează stimularea industriilor cu destinație dublă – atât pentru piața civilă, cât și pentru necesități de securitate.

„Pentru Moldova, acest efort ar însemna locuri de muncă, dezvoltare economică și creșterea rezilienței. Pentru parteneri – acces la produse strategice competitive”, a afirmat oficialul.

În contextul în care bugetele de apărare europene au scăzut de trei ori în ultimele decenii, iar cele din Asia au crescut exponențial, NATO și UE încep să investească tot mai mult în revitalizarea capacităților industriale militare. Moldova vrea să prindă acest tren și să contribuie cu propriile resurse intelectuale și capacități industriale emergente.