Criza inflaționistă reprezintă un risc sporit pentru stabilitatea politică a țării, dar și a guvernării, fiind un catalizator puternic pentru proteste. Înrăutățirea standardelor de viață face ca unele categorii sociale (mediul rural, pensionari, șomeri, angajați în economia de subzistență) să devină mai susceptibili la manipulare și corupție politică, materializată prin acceptarea plăților pentru participarea la proteste antiguvernamentale, constată Raportul de stare a țării publicat de Expert Grup.
„Acestea sunt dirijate sau exploatate de actorii politici asociați cu grupările cleptocratice: Ilan Șor (Partidul Șor), Veaceslav Platon și Gheorghe Cavcaliuc (presupus afiliat cu oligarhul fugar Vladimir Plahotniuc). Primii doi sunt în căutare internațională sub acuzații de crime financiare grave („furtul miliardului”, „laundromat-ul rusesc”), iar al treilea – pentru abuzurile comise în perioada funcționării în cadrul Ministerului de Interne (fabricarea dosarelor pe numele lui Gheorghe Petic și Ruslan Verbițchi). Totodată, există și alte forțe politice care încearcă să instrumenteze spiritul protestatar și antipatiile față de guvernare pentru a restabili relațiile strategice cu Rusia – Partidul Socialiștilor (PSRM), Partidul Comuniștilor (PCRM) Agresiunea rusească împotriva Ucrainei a generat implicații enorme pentru relațiile Moldovei cu UE și alți parteneri occidentali, pe de o parte, și cu Rusia, pe de altă parte. În decursul anului 2022, exponenții guvernului moldovean au contribuit la lansarea „Platformei de Sprijin pentru Moldova” (Berlin, aprilie) și au participat la reuniunea statelor G7 (mai) și la întâlnirea informală a Miniștri. Cu toate acestea, Moldova nu s-a aliniat la regimul de sancțiuni”, se mai arată în publicație.
Autorii studiului susțin că aparent, acest lucru a fost acceptat, indirect, la Kiev și în capitalele occidentale, unde se înțelege efectul limitat al participării moldovenești la sancțiuni, comparativ cu consecințele provocate de includerea în lista neagră a „țărilor neprietenoase” (circa 50 de state) față și un grup de membri ai Adunării Populare a UTA Găgăuzia, în frunte cu Victor Petrov.60 Eforturile grupărilor cleptocratice sunt strâns corelate cu criza energetică și cu scumpirea prețului la gaze, realități ce sunt utilizate pentru a inocula categoriilor sociale vulnerabile că doar căderea Guvernului și alegerile anticipate reprezintă soluția optimă. Având în vedere că liderii acestor grupări sunt urmăriți penal în țară, se poate presupune că intenția lor este de a prelua puterea pentru a paraliza reforma justiției și a preveni extrădarea lor în Moldova, confiscarea averii acumulate ilegal și privarea de libertate. Deși doresc colapsarea guvernării, partidele politice pro-ruse optează pentru un scenariu mai puțin precipitat. În acest sens, reprezentații PSRM și PCRM exagerează sau distorsionează deficiențele legate de gestiona[1]rea crizelor pentru a eroda popularitatea tandemului politic Sandu-PAS, ceea ce ar putea contribui la intensificarea protestelor anti-guvernamentale.
Astfel, se urmărește influențarea alegerilor locale din 2023, iar ulterior, prin reacție în lanț, diminuarea oportunităților electorale la prezidențiale din 2024 și la cele legislative din 2025.
