Hub-uri regionale de afaceri sociale vor fi create într-un proiect implementat de Keystone Moldova

Patru hub-uri regionale de afaceri sociale, dintre care unul pe malul stâng al Nistrului, urmează să fie create în cadrul unui proiect care țintește dezvoltarea antreprenoriatului social. Fiecare hub regional va fi capacitat în mai multe domenii și cel puțin 80 de întreprinderi sociale vor fi susținute de hub-urile nou create.

Crearea celor patru hub-uri reprezintă unul dintre obiectivele proiectului „Valorificăm potențialul societății civile pentru promovarea și dezvoltarea antreprenoriatului social în Moldova”. Proiectul este finanțat de Uniunea Europeană, co-finanțat de Suedia, în parteneriat cu Fundația Est-Europeană, Centrul Contact și Keystone Moldova. Durata acestuia este de trei ani, din ianuarie 2022 și până la finele anului 2024, a comunicat Oxana Isac, coordonatoare de proiect, Keystone Moldova, într-o conferință de presă la IPN.

„Proiectul contribuie la crearea unui ecosistem favorabil dezvoltării antreprenoriatului social în Republica Moldova. Reieșind din acest scop, obiectivul principal al proiectului ține de împuternicirea organizațiilor societății civile din Moldova să se implice în crearea de întreprinderi sociale care vor contribui la creșterea economică durabilă a comunităților. Proiectul își propune un program de consolidare a capacităților, în special în managementul financiar și al afacerilor, atât pentru întreprinderile sociale, cât și pentru hub-urile regionale de afaceri sociale, care vor ghida în continuare întreprinderile sociale. Adițional, cu suportul proiectului, organizațiile societății civile vor contribui la procesul de încadrare în câmpul muncii a persoanelor defavorizate – tineri, persoane cu cerințe speciale, migranți reîntorși, persoane de etnie romă, persoane în etate”, a notat coordonatoarea de proiect.

Pentru mai multă diversitate și comoditate, urmărește-ne pe TELEGRAM!

Primul pas a fost realizat deja prin evaluarea barierelor în dezvoltarea întreprinderilor sociale și explorarea de noi planuri de intervenție pentru a facilita evoluția și dezvoltarea antreprenoriatului social în Republica Moldova.

Proiectul va facilita crearea și dezvoltarea a 15 întreprinderi sociale durabile. Întreprinderile sociale vor îmbunătăți managementul intern și vor deveni mai vizibile la nivel local și regional prin continuă ghidare și mentorat din partea acestor hub-uri regionale create. Produsele, serviciile dezvoltate de întreprinderile sociale vor fi plasate pe rețele de desfacere, inclusiv și cele online. Al patrulea obiectiv va fi realizat cu suportul organizațiilor societății civile care vor dezvolta cel puțin cinci campanii de informare și sensibilizare a publicului în domeniul antreprenoriatului social și a dezvoltării întreprinderilor sociale.

Oxana Isac a menționat că se planifică, de asemenea, organizarea unei campanii media naționale pentru a contribui la schimbarea cunoștințelor și atitudinilor populației generale în privința antreprenoriatului social. „Toate aceste activități realizate în cadrul proiectului vor contribui la crearea unor oportunități economice și sociale mai bune pentru persoanele defavorizate prin dezvoltarea întreprinderilor sociale și creșterea gradului de conștientizare a populației și autorităților locale cu privire la rolul întreprinderilor sociale în dezvoltarea comunității”, a mai precizat Oxana Isac.

Acest material a fost produs cu suportul financiar al Uniunii Europene și al Suediei. Conținutul acestuia reprezintă responsabilitatea exclusivă a proiectului „Valorificăm potențialul societății civile pentru promovarea și dezvoltarea antreprenoriatului social în Republica Moldova”, finanțat de Uniunea Europeană și cofinanțat de Suedia, realizat de Fundația Est-Europeană în parteneriat cu Centrul Contact și Keystone Moldova. Conținutul materialului aparține autorilor și nu reflectă în mod neapărat viziunea Uniunii Europene.

#huburi regionale #keystone moldova #antreprenoriat social

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Ministerul Transporturilor începe demersurile pentru realizarea exproprierilor necesare construirii Podului peste Prut de la Ungheni, parte a proiectului Autostrăzii Unirii –A 8 Târgu Mureș-Iași-Ungheni (Frontieră Republica Moldova).

Pentru construirea Podului peste Prut, Guvernul va expropria 16 imobile proprietate privată din zona localității Golăiești (județul Iași) cu o suprafață totală de aproape 78.000 mp, respectiv trei terenuri care aparțin Statului: Administrația Națională Bazinală de Apă Prut-Bârlad (două terenuri) și Romsilva, notează economedia.ro.

Contractul pentru proiectarea și execuția Podului peste Prut de la Ungheni a fost semnat în septembrie cu Ness Proiect, iar lucrările ar putea începe din vara anului viitor după predarea proiectului tehnic.

,,Pentru prezentul proiect de act normativ este necesară asigurarea sumelor individuale estimate de expropriator, aferente despăgubirilor pentru imobilele proprietate privată care constituie coridorul de expropriere al lucrării de utilitate publică de interes național ,,Pod peste Prut la Ungheni”, prevăzute în anexa nr. 2 la prezenta hotărâre, aflate pe raza localității Golăiești din județul Iași, care sunt în cuantum de 157,4 mii lei și se alocă de la bugetul de stat, prin bugetul Ministerului Transporturilor și Infrastructurii. Pentru realizarea lucrărilor aferente obiectivului de investiții ,,Pod peste Prut la Ungheni’’, este necesar a fi expropriată o suprafață de 77.168 mp, aferentă unui număr de 16 imobile proprietate privată. În acest sens se impune declanșarea procedurilor de expropriere pentru imobilele proprietate privată care fac parte din coridorul de expropriere al lucrării de utilitate publică de interes naţional ,,Pod peste Prut la Ungheni” -Proiect Hotărâre de Guvern.

Ansamblul de poduri care va face legătura între România (judeţul Iaşi) şi Republica Moldova (Raionul Ungheni) este format din două poduri paralele cu tablier mixt oţel-beton şi grindă continuă (un pod pentru fiecare sens de circulaţie).

În această vară, Guvernul a aprobat un Proiect de Hotărâre de Guvern pentru ca Podul peste Prut să nu ajungă muzeu, în lipsa legăturii la viitoarea Autostradă A 8 și la rețeaua de Drumuri Naționale. Astfel, Transporturile au găsit acum o variantă provizorie, de avarie, de a lega podul la infrastructura actuală. Podul urmează să fie conectat cu un Drum Județean (DJ 249) pe care CNAIR îl va moderniza și îl va ridica la profil de Drum Național. „conexiunea cu Drumul Județean este singura soluție pentru ca Podul să poată fi pus în circulație, a explicat ministrul Transporturilor Sorin Grindeanu. „În cadrul proiectului de infrastructură de interes național „Ungheni RO-MD conexiune Pod Ungheni”, care urmează să asigure legătura cu Republica Moldova, este prevăzută și o componentă de modernizare a drumurilor județene DJ 248, DJ 249A, cât și a drumului comunal DC 8B, cu rol de descărcare temporară pentru podul Ungheni”, arată proiectul.

Următorul pod peste Prut cu 4 benzi între România și Republica Moldova va fi cel nou de la Albița.

Podul va fi construit de Ministerul Transporturilor/CNAIR, iar în 2022, Comisia Europeană a aprobat o finanțare nerambursabilă de 16,5 milioane euro (82 milioane lei) prin Programul Mobilitate Militară „CEF-T-2022-MILMOB – CEF 2 Transport – Adaptarea rețelei rutiere TEN – T la utilizarea duala civila-apărare”. Lungimea podului va fi de 260 de metri, drumul de legătură va avea 1 kilometru, iar proiectul include și amenajarea noului punct de frontieră. Principalele caracteristici prevăzute sunt:

– 261,20 m lungime pod nou peste Prut

– 2 benzi pe sens + trotuare

– 13 m lățime pod nou (Etapa I) + 11,25 m (Etapa II)

– 8 m lățime parte carosabilă

– 1 km lungime traseu

– 4 x 3,75 m parte carosabilă drum de legătură

– punct de control trecere frontieră, care va fi dotat cu parcări pentru autovehicule mari, autoturisme și spatii închise destinate verificării amănunțite a autoturismelor și tirurilor Va interconecta infrastructurile rutiere între ambele state: Autostrada Târgu Mureș – Iași – Ungheni – frontiera de stat (pe teritoriul României) și Drumul național R1 Chișinău – Ungheni – frontiera cu România (pe teritoriul Republicii Moldova).

Podul Ungheni reprezintă o necesitate atât pentru România, cât și pentru Moldova, al cărui scop constă în sprijinirea relațiilor economice, sociale, dar și frățești dintre cele două părți. Va ajuta la îmbunătățirea competitivității economice a României prin dezvoltarea infrastructurii de transport, deservind traficului de tranzit internațional de mărfuri și persoane.