Prima Casă devine un coșmar! Dobânda sufocă beneficiarii. A ajuns la 11,47%

Programul guvernamental devine tot mai sufocant pentru beneficiari. Dobânda de referință s-a majorat cu 2 puncte procentuale și a ajuns la 11,47% și urmează să fie aplicată din 1 ianuarie 2023.

În vara anului 2022, fostul ministru al Economiei, Sergiu Gaibu declara despre un program de compensarea a dobânzii cu 1,35%, în condițiile în care rata de referință a ajuns la 9,47% de la 4,12%. Confrom legislației rata de referință pentru creditele de la prima Casă nu poate crește mai mult decât cu două puncte procentuale.

Până acum, prim programul „Prima Casă” au fost procurate 8.030 de locuințe.

Suma totală a creditelor acordate de către bănci este de 4,39 miliarde de lei, iar suma totală a garanțiilor active oferite de stat constituie 2,12 miliarde de lei.

Dintre cei 8.030 de beneficiari, peste 5.500 sunt familii, iar peste 2.500 sunt tineri necăsătoriți. Vârsta medie a beneficiarilor este de 31 de ani.Banca naţională, care calculează rata indicativă la aceste credite, a majorat-o din 1 iulie de la 4,12% la 9,47%. Această rată nu include comisioanele de la băncile comerciale participante la programul Prima casă – maib, Moldindconbank, Victoriabank, OTP Bank, Energbank și Eximbank. Ținând cont de comisionul acestora, rata la credite ar fi trebuit să crească până la 12,47%.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#dobinda #majorare #prima casa

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Actuala formă de organizare a administrației publice locale din Republica Moldova este profund ineficientă și împovărătoare pentru buget, a declarat fostul președinte al Comisiei Electorale Centrale, Iurie Ciocan, în cadrul emisiunii „Contrasens” a publicației ZIUA.

Potrivit lui Ciocan, structura administrativă actuală generează costuri excesive, în condițiile în care foarte puține primării reușesc să se autofinanțeze. El a afirmat că, potrivit studiilor la care a avut acces și la care a participat, doar două primării din cele 898 existente, Chișinău și Bălți, își pot acoperi cheltuielile administrative din veniturile proprii.

„Nu vorbim despre investiții sau dezvoltare, ci strict despre cheltuieli administrative, facturi și salarii”, a subliniat fostul șef al CEC.

Ciocan a atras atenția și asupra fragmentării excesive a administrației locale, menționând că există numeroase localități unde primarii sunt aleși în turul doi cu aproximativ 100 de voturi, ceea ce, în opinia sa, indică probleme structurale serioase.

Fostul oficial a pus situația actuală pe seama unor tendințe de durată, precum dezindustrializarea de după independență, migrația masivă și îmbătrânirea populației. În multe localități rurale, a spus el, activitatea economică este minimă, locurile de muncă lipsesc, iar producția locală este redusă, cu excepția parțială a sectorului agrar.

În acest context, Ciocan consideră că statul trebuie să intervină pentru modernizarea administrației publice și pentru reorganizarea administrativ-teritorială, astfel încât serviciile publice să fie mai eficiente.

El a avertizat că, dacă după alegerile din 2027 nu vor fi operate schimbări, Republica Moldova riscă să fie nevoită să mențină „acest sistem monstru” încă patru ani, din cauza constrângerilor procedurale și a normelor internaționale.