Declarația zilei! Republica Moldova, gaura neagră a monedelor crypto din Rusia cash-uite via Găgăuzia

22 Dec. 2022, 16:42
 // Categoria: Actual // Autor:  bani.md
22 Dec. 2022, 16:42 // Actual //  bani.md

Deputatul PAS, Dan Perciun, în ședința de astăzi a Parlamentului, a declarat că rușii își convertesc monedele crypto în bani cash în Republica Moldova urmare a sancțiunilor impuse țării de occident.

„Deseori oameni care prestează schimbul valutar sunt oameni care lucrează la SIS sau MAI și cunosc despre aceste scheme. Pe parcursul anului au fost deschise mai multe dosare penale care prestau servii de schimb valutar și sigur că aceste persoane dețin toate informațiile cu privire la mecanisme”, a comentat proiectul de lege votat în prima lectură care reglementează monedele virtuale.

Potrivit lui Perciun, Republica Moldova a devenit o țară de tranzit de bani veniți din Turcia inclusiv cash aduși cu microbuze. Oamenii vor să își scoată capitalul și nu o pot face prin sistemul bancar dar o fac prin intermediul crypto monedelor, iar o parte din serviciile de schimb valutar îl prestează cetățenii Republicii Moldova.

În legislația națională vor fi introduse noțiuni care vizează monedele virtuale. Asta prevede un proiect de lege, care a fost votat, în prima lectură, de 59 de deputați.

Astfel, se propune introducerea unor noțiuni noi privind „moneda virtuală” sau „furnizor de servicii privind monedele virtuale”. Potrivit autorilor, modificările sunt necesare în contextul dezvoltării rapide a acestui sector și a riscului utilizării abuzive a monedelor virtuale cu scopul spălării banilor și finanțării terorismului.

De asemenea, proiectul de lege mai prevede modificarea cadrului legislativ intern în domeniul prevenirii și combaterii spălării banilor prin introducerea articolelor care vizează beneficiarul efectiv, persoanele expuse politic sau măsurile aplicate cu privire la țările/jurisdicțiile cu risc sporit desemnate de Grupul de Acțiune Financiară Internațională.

PROIECTUL de lege a fost elaborat în baza recomandărilor Comitetului MONEYVAL al Consiliului Europei și transpune o serie de directive europene din domeniu.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

10 Nov. 2026, 17:02
 // Categoria: Bănci şi Finanţe // Autor:  Ursu Victor
10 Nov. 2026, 17:02 // Bănci şi Finanţe //  Ursu Victor

În timp ce unii bugetari au salarii de bază de aproximativ 2.500 de lei, alții ajung la 65.000 de lei, adică de 26 de ori mai mult. Discrepanțele sunt recunoscute chiar de Ministerul Finanțelor în nota de fundamentare a proiectului privind reforma sistemului unitar de salarizare, care urmează să fie implementată din  anul 2027.

Potrivit documentului, cele mai mici salarii de bază sunt înregistrate în rândul personalului tehnic și auxiliar, unde remunerația poate porni de la aproximativ 2.500 de lei. La polul opus se află funcțiile de conducere din domeniul justiției, pentru care salariile de bază pot ajunge la circa 65.000 de lei lunar.

Astfel, raportul efectiv dintre salariile de bază extreme ajunge la 1 la 26, mult peste raportul de 1 la 15 prevăzut de actualul cadru normativ. Ministerul Finanțelor consideră că această situație reflectă dezechilibrele acumulate în sistemul de remunerare a angajaților bugetari.

Mai mult, aproximativ 44.651 de angajați ai statului, echivalentul a 19,7% din totalul personalului bugetar, au nevoie de plăți compensatorii pentru ca remunerația lor să atingă salariul minim garantat de 6.300 de lei, stabilit pentru anul 2026.

Cu alte cuvinte, aproape fiecare al cincilea bugetar are un salariu calculat sub pragul minim și depinde de suplimentele acordate de stat pentru a ajunge la nivelul legal.

Documentul scoate la iveală și diferențe în privința sporurilor salariale. În anumite domenii, acestea ajung până la 120% din salariul de bază. Potrivit Ministerului Finanțelor, sporurile specifice variază de la 10% în învățământ, cercetare, cultură și asistență socială, până la 75% pentru personalul medical, 90% în cadrul Serviciului Fiscal de Stat și Serviciului Vamal, 100% în aviația civilă și chiar 120% în domenii precum securitatea cibernetică și combaterea terorismului.

Autorii proiectului susțin că proliferarea acestor sporuri a fragmentat sistemul de salarizare și a contribuit la apariția unor inechități între angajații care exercită funcții cu responsabilități comparabile.

Pentru a corecta dezechilibrele, Ministerul Finanțelor propune reducerea raportului de compresie salarială la 1 la 10,5, recalibrarea grilelor de salarizare și creșterea ponderii salariului de bază în venitul total al angajaților.

Reforma ar urma să reducă inclusiv dependența de plățile compensatorii. Potrivit estimărilor, ponderea posturilor care necesită completări până la salariul minim ar urma să scadă de la 19,7% în 2026 la 14,1% în 2027.

În același timp, compensația medie lunară pentru un post ar urma să se reducă de la 1.183 de lei la 450 de lei, pe măsură ce salariile de bază vor fi ajustate.

Ministerul Finanțelor estimează că reforma va afecta sistemul de remunerare a aproximativ 227 de mii de angajați din sectorul bugetar și va fi implementată etapizat în perioada 2027–2032.