Fumul scump se amână! Valoarea de referință la țigări se va majora din 1 aprilie

Urmare a amendamentului, la politica fiscală, înaintat de deputatul Dan Perciun, valoarea de referință a țigărilor va crește din 1 aprilie și nu din 1 ianuarie așa cum era prevăzut inițial în document.

Astfel, potrivit politicii fiscale, accizele la alcoolul etilic (pozițiile tarifare 2207 și 2208) pentru anul 2023 se propun a fi în mărime de 138,89 lei în creștere cu 15%. Amintim, că în condițiile actuale, cota accizei pentru alcoolul etilic în următorul an este stabilită în mărime de 120,77 lei.

În același timp, în următorul an va crește cu 25% cota accizelor la țigarete, și anume: țigaretele cu filtru și fără filtru, rezerve din tutun pentru dispozitive de încălzire a tutunului, țigări de foi (inclusiv cele cu capete tăiate) şi trabucuri, care conţin tutun, alte ţigări de foi, trabucuri şi ţigarete conţinând înlocuitori de tutun.

Astfel, dacă în prezent cota actuală stabilită pentru țigările cu foi în 2023 este de 41% dar nu mai puţin de 1103 lei, potrivit proiectului cota accizelor la țigarete va fi ajustată și va constitui 41%, dar nu mai puţin de 1198,75 lei. Concomitent, cota accizelor la țigaretele fără filtru va crește în anul 2023 la 893,75 lei lei+13%, dar nu mai puţin de 1198,75 lei.

Va fi majorată și cota accizelor la țigaretele fără filtru, respectiv, la 1000 bucăți de țigarete ovale cu lungimea de pînă la 70 mm vor fi aplicate accize de 893,75 lei+13%, dar nu mai puţin de 1198,75 lei, iar pentru cele cu muștiuc cota va crește până la 893,75 lei+13%, dar nu mai puţin de 1198,75 lei.

Va crește până la 41%, dar nu mai puţin de 1198,75 lei și cota accizelor la alte ţigări de foi, trabucuri şi ţigarete conţinând înlocuitori de tutun. O altă măsură prevăzută în proiect este modificarea cotelor accize la rezervele din tutun pentru dispozitive de încălzire a tutunului care se propun a fi în mărime de 1198,75 lei și a celor pentru cartuşe şi rezerve pentru ţigarete electronice care va ajunge la 2446,25 lei.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#accize #tutun #Tigari

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Deși sistemul bancar din Republica Moldova oferă dobânzi competitive, 90% din creditele noi accesate de agenții economici sunt destinate să acopere datoriile anterioare, iar doar 10% reprezintă finanțări noi. Mai mult, valoarea acestora este semnificativ mai mică decât depozitele bancare ale acestora, ceea ce indică o problemă economică profundă.

În cadrul emisiunii „Analize economice cu Veaceslav Ioniță”, expertul în politici economice a explicat că agenții economici au mai multe depozite decât credite, ceea ce este un semnal îngrijorător pentru economia țării. „Acest fenomen nu a mai fost înregistrat vreodată și reflectă o temere profundă a mediului de afaceri față de investiții”, a declarat Ioniță.

Analizând evoluția creditelor accesate, expertul a menționat că, deși volumul acestora a crescut semnificativ în ultimii ani, creditarea reală a fost extrem de scăzută. Astfel, din 2020 până în prezent, agenții economici au luat credite noi de 157,5 miliarde de lei, dar au întors datoriile vechi în valoare de 141,3 miliarde de lei, ceea ce face ca creditarea reală să fie de doar 16,2 miliarde de lei.

În ceea ce privește creditarea netă, Ioniță a subliniat faptul că în 2024, în primele trei trimestre, agenții economici au efectuat depozite bancare de 2,8 miliarde de lei, ceea ce a făcut ca creditarea netă să devină negativă, adică agenții economici au depozitat mai mulți bani în bănci decât au luat sub formă de credite.

„Această tendință de creditare netă negativă a persistat în 12 trimestre consecutive din 2020 până în prezent, ceea ce reflectă o fragilitate a mediului de afaceri și o lipsă de încredere în economia locală”, a adăugat expertul.

Veaceslav Ioniță a subliniat că acest fenomen este un semn clar al unei economii vulnerabile, în care agenții economici nu sunt dispuși să facă investiții, iar acest lucru se reflectă în creditarea netă scăzută și volumul în creștere al depozitelor bancare. În acest context, Ioniță a avansat prognoza că este nevoie de cel puțin zece ani pentru ca economia Moldovei să se restabilească la nivelul înregistrat înainte de criza bancară din 2014.

„În ciuda creșterii creditării, situația nu va începe să se îmbunătățească semnificativ până când creditarea netă nu va deveni pozitivă, ceea ce poate să se întâmple abia în 2025, dar cu o tendință clară de însănătoșire a economiei”, a concluzionat Ioniță.