Călătorie secretă cu trenul și un avion guvernamental american: Cum a călătorit Zelenski în SUA

Vizita surpriză a lui Volodimir Zelenski la Washington – prima deplasare în străinătate a președintelui ucrainean de la invazia rusă de acum 300 de zile – a început cu o călătorie secretă cu trenul spre Polonia, marți seara târziu, notează jurnaliștii de la The Guardian.

În dimineața următoare, acesta a ajuns în orașul Przemysl din sudul Poloniei, unde a fost văzut în gară, potrivit imaginilor difuzate de postul privat TVN, împreună cu ambasadorul SUA în Ucraina, Bridget Brink, care îl însoțea.

Vizita lui Zelenski fusese planificată de câteva zile și organizată în secret din cauza îngrijorărilor legate de siguranța sa, dar detaliile au fost publicate marți pe Twitter de către un reporter de la buletinul informativ Punchbowl News, cu sediul în SUA.

În Polonia, Zelenski s-a îmbarcat la bordul unui avion guvernamental american care a aterizat miercuri, în jurul prânzului (EST), la Baza comună Andrews din Maryland, în apropiere de Washington.

El a călătorit cu o coloană de mașini până la Blair House, casa de oaspeți prezidențială de pe Pennsylvania Avenue, după care a mers la Casa Albă, aflată în apropiere, unde a fost întâmpinat de președintele Joe Biden și de prima doamnă, Jill Biden.

În loc de costum și cravată, Zelenski a purtat puloverul său caracteristic de culoare verde militar și pantaloni cargo, ceea ce amintește că a venit direct dintr-o zonă de război.

Nu a existat o „formulă matematică” pentru ziua potrivită pentru ca Zelenski să facă această călătorie, a declarat marți reporterilor un oficial de rang înalt al administrației Biden.

Administrația s-a consultat îndeaproape cu Zelenski cu privire la „parametrii de securitate” pentru ca acesta să poată părăsi Ucraina, să viziteze SUA pentru scurt timp și să se întoarcă, a declarat oficialul, vorbind sub protecția anonimatului.

„Bineînțeles, în cele din urmă a fost decizia lui. El a ajuns la concluzia că acei parametri de securitate au fost respectați. Ceea ce avea nevoie, noi am fost de acord cu acest lucru și, prin urmare, executăm în consecință”, a declarat oficialul.

Vizita de mai puțin de 12 ore a lui Zelenski a fost pregătită în mare parte în ultimele două săptămâni, după ce cei doi lideri au discutat despre aceasta în cadrul unei convorbiri telefonice din 11 decembrie. Trei zile mai târziu, Casa Albă a lansat o invitație oficială. Zelenski a acceptat invitația vinerea trecută, iar vizita a fost confirmată duminică.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#Zelenski #calatorie #SUA

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Borge Brende, preşedintele Forumului Economic Mondial, nu vede cu ochi buni tabloul economiei mondiale, afirmând că lumea se va confrunta cu un deceniu de creştere în slow-motion dacă nu se aplică măsurile economice corecte.

El a subliniat pericolul pe care îl prezintă pentru economie datoria globală, aflată în continua creştere, şi care a ajuns la un nivel nemaivăzut din 1820, accelerând riscul de stagflaţie cu care s-ar putea confrunta economiile avansate, scrie CNCB.

„Trebuie să abordăm situaţia datoriilor la nivel mondial. Nu am mai văzut o asemenea datorie de la Războaiele Napoleoniene, suntem pe cale să acumulăm datorii cât tot PIB-ul la nivel global”, a avertizat Brende.
El este de părere că guvernele trebuie să se gândească cum să reducă această datorie şi să ia măsurile fiscale corecte fără a ajunge în situaţia de a declanşa o recesiune. De asemenea, a semnalat presiunile inflaţioniste persistente şi faptul că inteligenţa artificială generativă ar putea fi o oportunitate pentru ţările în curs de dezvoltare.

Avertismentul său se vine în continuarea unui raport recent al Fondului Monetar Internaţional, care a observat că datoria publică mondială a crescut la 93% din PIB anul trecut, fiind în continuare cu 9 puncte procentuale mai mare decât nivelurile anterioare pandemiei. FMI a estimat că datoria publică mondială s-ar putea apropia de 100% din PIB până la sfârşitul deceniului.
Fondul a evidenţiat, de asemenea, nivelurile ridicate ale datoriei din China şi Statele Unite, afirmând că politica fiscală relaxată din cele din urmă pune presiune asupra ratelor şi a dolarului care apoi împinge în sus costurile de finanţare în întreaga lume, exacerbând problemele care deja există.

La începutul acestei luni, Fondul Monetar Internaţional şi-a majorat uşor prognoza de creştere globală, afirmând că economia mondială s-a dovedit „surprinzător de rezistentă” în ciuda presiunilor inflaţioniste şi a schimbărilor de politică monetară. În prezent, acesta se aşteaptă la o creştere globală de 3,2% în 2024, în creştere cu un modest 0,1 puncte procentuale faţă de prognoza sa anterioară din ianuarie.

Brende de la WEF a declarat duminică că cel mai mare risc pentru economia globală este acum „recesiunea geopolitică cu care ne confruntăm”, subliniind recentele tensiuni dintre Iran şi Israel.

„Există atât de multă imprevizibilitate şi se poate scăpa uşor de sub control. Dacă Israelul şi Iranul ar fi agravat acest conflict, am fi putut vedea peste noapte un preţ al petrolului de 150 de dolari. Iar acest lucru ar fi fost, desigur, foarte dăunător pentru economia globală”, a spus el.