Suma record plătită de Facebook pentru a stinge procesul în cazul Cambridge Analytica

Firma mamă a Facebook, Meta, a acceptat să plătească 725 de milioane de dolari (683 de milioane de euro) în schimbul închiderii amiabile a unui proces – ”class action” – lansat în 2018 de către utilizatori Facebook în scandalul Cambridge Analytica, transmite AFP.

Potrivit avocaţilor reclamanţilor, suma propusă este ”cea mai importantă obţinută vreodată în cadrul unui recurs colectiv american” în domeniul confidenţialităţii datelor.

Meta nu a plătit niciodată o sumă atât de mare pentru a soluţiona o acţiune în justiţie împotriva grupului.

În schimbul acestei sume istorice, societatea lui Mark Zuckerberg nu a recunoscut nicio infracţiune.

Gigantul american anunţă într-un comunicat de presă că acest acord are loc ”în interesul cel mai bun al comunităţii noastre şi acţionarilor noştri”.

Imobiliare Bucuresti fara comision agentie de la 37.950 Euro
Această înţelegere este necesar să fie aprobată de către un judecător în instanţă.

Societatea Cambridge Analytica – închisă între timp – este acuzată de faptul că a exploatat – fără acordul acestora – datele a 87 de milioane de utilizatori Facebook.

Aceste informaţii au fost folosite în vederea elaborării profilului psihologic al alegătorilor, în cadrul campaniei electroale din 2016, şi în vederea orientării voturilor în favoarea lui Donald Trump.

Gigantul american a plătit miliarde de dolari cu scopul de a stinge scandalul Cambridge Analytica – cel mai important din istoria sa.
În iulie 2019, autorităţile din domeniul concurenţei americane au amendat Facebook cu cinci miliarde de dolari pentru că şi-a ”înşelat” utilizatorii.

Grupul a semnat o înţelegere, în valoare de 100 de milioane de dolari, cu Securities and Exchange Commission (SEC), din cauză că le-a ascuns infromaţii investitorilor săi.

Alte proceduri judiciare cu privire la acest scandal – în statele Delaware şi Washington DC – sunt în continuare pe rol.

De la izbucnirea scandalului, reţeaua de socializare şi-a modificat politica privind protecţia vieţii private.

Gigantul american a suprimat acesul la datele utilizatorilor al câtorva mii de aplicaţii, suspectate de faptul că abuzau de ele.

Meta le-a facilitat navigatorilor pe Internet calibrarea restricţiilor în privinţa împărtăşirii informaţiilor personale.

WATCH: Facebook owner Meta agreed to pay $725 million to resolve a class-action lawsuit accusing the social media giant of allowing third parties, including Cambridge Analytica, to access users' personal information https://t.co/yyaz9IQvVw $META pic.twitter.com/iLS04MOGUs

— Reuters Business (@ReutersBiz) December 23, 2022

#proces #bani #facebook

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Un tribunal din Republica Bașkortostan a decis naționalizarea a șapte fabrici deținute de fostul șef al „Gazprom Energo”, Alexei Mitiușov, în cadrul unei acțiuni demarate de Procuratura Generală a Rusiei. Valoarea totală a activelor preluate de stat se ridică la 31,5 miliarde de ruble, relatează Kommersant.

Decizia prevede trecerea în proprietatea statului a 100% din acțiunile sau părțile sociale ale companiilor „Salavatneftemaș”, „Salavatneftehimremstroi”, „Podzemneftegaz”, „Remenergomontaj”, „Neftehimremstroi”, „Tehcentr” și Uzina de catalizatori din Salavat. Aceste întreprinderi deservesc grupul „Gazprom Neftechim Salavat”, una dintre companiile-cheie ale industriei chimice din regiune.

Potrivit instanței, Mitiușov, care deține pașaport lituanian și permis de ședere în Spania, a stabilit un „control străin” asupra acestor active strategice, fapt considerat ilegal conform legislației ruse. Decizia a fost pusă în aplicare imediat, fără posibilitatea apelului, la cererea procurorilor, care au avertizat că o întârziere ar putea duce la oprirea producției, neplata salariilor și falimentul fabricilor.

În plângerea sa, Procuratura a susținut că Mitiușov a achiziționat companiile prin entități controlate – „Mercury Capital Trust” și „Corporate Center” – în urma unor tranzacții neautorizate și nevalidate de comisia guvernamentală sau Serviciul Federal Antimonopol. Împotriva fostului director „Gazprom Energo” a fost deschis un dosar penal în 2022, fiind acuzat de deturnare de fonduri de la „Gazprom Neftechim Salavat”. În februarie 2023, Mitiușov a fost dat în urmărire internațională.

Naționalizarea activelor considerate „strategice” a devenit o practică tot mai frecventă în Rusia după invadarea Ucrainei. Potrivit fostului șef al Transparency International Rusia, Ilia Șumanov, în ultimii trei ani, statul a preluat active în valoare de peste 2,07 trilioane de ruble. În 2024, The Moscow Times estimează că autoritățile au naționalizat cel puțin 67 de companii, cu venituri anuale de peste 807,6 miliarde de ruble și active evaluate la peste 544,7 miliarde.

Această decizie reflectă consolidarea controlului statului rus asupra economiei, în paralel cu o ofensivă împotriva proprietății private cu legături externe, în contextul actualei izolări internaționale.

#comoanie #confiscare #bani #Gazprom